Cultură generală juridică – drept penal

Care sunt pedepsele ce se pot aplica minorilor care săvârşesc infracţiuni?
– Închisoarea şi amenda ale căror limite prevăzute de lege se reduc la jumătate.

Care va fi încadrarea juridică a faptei de lovire a unui poliţist aflat în exerciţiul funcţiunii dacă acesta şi-a depăşit atribuţiile de serviciu?
– Lovire sau alte violențe. (deci nu ultraj)

Cum se poate înfăţişa din punct de vedere al normei de incriminare elementul material al infracţiunii de luare de mitã?
– Acceptarea promisiunii unor foloase, dar și nerespingerea promisiunii unor foloase.

Ce reprezintă din punct de vedere al naturii juridice denunţarea de către mituitor a faptei mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat?
– O cauză specială de nepedepsire.

În ce moment se primesc bunurile de către funcţionar în cazul infracţiunii prevăzute în art. 256 C. pen. (primirea de foloase necuvenite)?
– Bunurile au fost primite de funcţionar după ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale.

Ce infracţiune constituie menţinerea intenţionată a stării de arest/deţinere după expirarea duratei mandatului de arestare preventivă/de executare a pedepsei?
– Arestare nelegală.

Sub ce modalităţi normative se poate înfăţişa elementul material al infracţiunii de proxenetism?
– îndemnul la prostituţie;
– înlesnirea practicării prostituţiei;
– tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei;
– traficul de persoane pentru prostituţie.

Care sunt condiţiile pentru că o persoană fizică să fie subiect activ al unei infracţiuni ?
– Să aibă vârsta minimă cerută de lege, să fie responsabilă şi să aibă posibilitatea de a decide liberă şi neconstrânsă asupra săvârşirii infracţiunii.

Cine face evaluarea concretă a gradului de pericol social al unei infracţiuni ?
– Instanţă de judecată atunci când soluţionează cauza penală.

Când există vinovăţie în cazul unei acţiuni sau inacţiuni care prezintă pericol social ?
– Când acţiunea sau inacţiunea care prezintă pericol social este săvârşită cu intenţie sau din culpă.

Când există intenţie directă ca formă a vinovăţiei ?
– În cazul în care făptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreşte şi urmăreşte producerea lui, prin săvârşirea acelei fapte.

Când există intenţie indirectă ca formă a vinovăţiei ?
– În cazul în care făptuitorul prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu-l urmăreşte, acceptă producerea lui.

Când există culpă cu prevedere ca formă a vinovăţiei ?
– În cazul în care făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmăreşte producerea lui şi crede fără temei, ca acest rezultat nu se va produce.

Când exista culpa simplă sau greşeală ca formă a vinovăţiei ?
– În cazul în care făptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să-l prevadă.

În care situaţii există praeterintentia ca formă a vinovăţiei ?
– Situaţia în care făptuitorul doreşte şi acceptă producerea unor urmări periculoase, însă în realitate se produc din culpă urmări mai grave (pe care fie că le-a prevăzut, dar a socotit fără temei că nu se vor produce ori nu le-a prevăzut, deşi putea şi trebuia să le prevadă).

În ce se materializează urmarea imediata ce se produce prin săvârşirea unei infracţiuni ?
– Fie într-un rezultat, fie într-o stare de pericol.

Ce desemnează mobilul unei infracţiuni ?
– Desemnează acel sentiment (dorinţă, tendinţa, pasiune) care conduce la naşterea în mintea făptuitorului a ideii săvârşirii unei infracţiuni.

La care infracţiuni tentativă nu este posibilă ?
– La infracţiunile săvârşite din culpă.

Când nu se pedepseşte tentativa ?
– Atunci când făptuitorul fie că s-a desistat fie că a împiedicat producerea rezultatului mai înainte de descoperirea faptei.

Care faptă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni ?
– Fapta săvârşită prin care se produce o atingere minimă valorii sociale împotriva căreia a fost îndreptată, este lipsită în mod vădit de importanță iar prin conţinutul ei concret este lipsită de pericol social.

Când o infracţiune este complexă ?
– Când în conţinutul său intră ca element constitutiv său ca circumstanţă agravantă o acţiune sau inacţiune care constituie ea însăşi o faptă prevăzută de legea penală.

Cãrei forme de participaţie îi este specifică contribuţia directă şi nemijlocită la săvârşirea faptei prevăzută de legea penală ?
– Coautorilor

Ce formă de participaţie săvârşeşte persoana care promite înainte de săvârşirea infracţiunii că va tăinui bunurile provenite din aceasta, dar după săvârşirea ei, nu-şi mai ţine promisiunea ?
– Complicitate

Ce se va reţine în cazul faptei persoanei care înainte de săvârşirea infracţiunii, promite făptuitorului că îl va favoriza ?
– Complicitate

Care sunt condiţiile atacului în cazul legitimei apărări ?
– Material, direct, imediat şi injust.

Împotriva cui trebuie să fie îndreptat atacul în cazul legitimei apărări ?
– Celui care se apără, altei persoane sau împotriva unui interes obştesc.

Va beneficia de legitimă apărare persoana care după dezarmarea agresorului continuă riposta lovind victima cu cuţitul cauzându-i moartea?
– Nu va beneficia de dispoziţiile art. 44 C.pen., ci cel mult se va putea pune în discuţie, aplicarea circumstanţei legale atenuante a provocării.

Când cel condamnat la o pedeapsă de X ani închisoare pentru o infracţiune intenţionată poate fi liberat condiţionat?
– După ce a executat partea din pedeapsa arătată de lege, a fost stăruitor în muncă, disciplinat şi a dat dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele sale penale.

Din ce se compune termenul de încercare în cazul în care pedeapsa a cărei executare a fost suspendată este închisoarea ?
– Cuantumul pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de doi ani.

Dacă minorii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 16 ani săvârşesc fapte prevãzute de legea penalã vor răspunde penal?
– Răspund penal, dacă se dovedeşte că au săvârşit fapte penale cu discernământ

Ce este excesul scuzabil ?
– Circumstanţă atenuantă.

Cum se procedează în cazul în care cel condamnat la detenţie pe viaţa a împlinit vârsta de 60 de ani în timpul executării pedepsei?
– Detenţia pe viaţa se înlocuieşte cu închisoarea pe timp de 25 de ani.

De către cine se realizează individualizarea judiciară a pedepsei ?
– De către instanţă de judecatã în momentul soluţionării cauzei cu care a fost investită.

Care sunt elementele circumstanţiale de agravare ale infracţiunii de omor calificat?
– Cu premeditare.

Care sunt elementele circumstanţiale de agravare ale infracţiunii de omor deosebit de grav?
– Asupra unei femei gravide.

Ce soluţie se reţine dacă fãptuitorul a ucis în aceeaşi împrejurare, cu intenţie, două persoane?
– O infracţiune de omor deosebit de grav.

Care este limita legală de îmbibaţie alcoolică a cărei depăşire antrenează răspunderea persoanelor care conducând neglijent autovehicule pe drumurile publice ucid o persoană?
– 0,80 g/l alcool pur în sânge.

Care sunt consecinţele prevăzute de lege pentru că o faptă concretă să constituie infracţiunea de vătămare corporală gravă?
– sluțirea;
– punerea în primejdie a vieţii persoanei;
– pierderea unui simţ sau organ.

În ce forme este permisă participaţia penală la săvârşirea infracţiunii de viol?
– Coautorat, instigare, complicitate.

În ce moment se consumă infracţiunea de furt?
– Împosedării autorului cu acel bun.

În ce împrejurări lipsirea de libertate este mai gravă?
– Prin simulare de calităţi oficiale; de o persoană înarmată.

Care sunt împrejurările care agravează răspunderea în cazul infracţiunii de violare de domiciliu?
– prin folosire de calităţi mincinoase;
– în timpul nopţii.

Care sunt elementele circumstanţiale de agravare în cazul furtului calificat?
– luarea unui bun mobil de două sau mai multe persoane
– sustragerea unor bunuri în timpul unei calamităţi
– sustragerea unui bun de la o persoană aflată în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra
– luarea unui bun mobil în timpul nopţii

În ce constă elementul material al infracţiunii de tâlhărie, în varianta tip?
– furtul urmat de întrebuinţarea de ameninţări pentru păstrarea bunului furat;
– furtul urmat de întrebuinţarea de violențe pentru înlăturarea urmelor infracţiunii.

Care sunt împrejurările agravante în cazul infracţiunii de tâlhărie?
– a fost săvârşită într-un mijloc de transport;
– a fost comisă într-o locuinţă sau în dependinţe ale acesteia.

În ce constă obiectul material la infracţiunea de distrugere?
– Un bun mobil sau imobil.

Care sunt modalităţile normative sub care se poate înfăţişa elementul material al infracţiunii de tăinuire?
– transformarea unui bun cunoscând că acesta provine din săvârşirea unei fapte penale;
– primirea unui bun cunoscând că acesta provine din săvârşirea unei fapte penale.

Care sunt împrejurãrile care agravează răspunderea penală în cazul infracţiunii de evadare?
– fapta este săvârşită de două sau mai multe persoane împreună;
– fapta este comisă prin folosire de violențe, de arme sau de alte instrumente.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *