Profanarea colindelor de către Romtelecom

Colindele, deși sunt uneori scrise pe partituri și au versuri în limba română, nu sunt muzică ușoară. Nu sunt nici muzică cultă, deși sunt deseori corale, mai ales în ultima vreme. Colindele sunt o muzică sacră.

Colindele ne vorbesc despre evenimente importante ale mântuirii: Nașterea Domnului, Intrarea în Ierusalim etc. Dar nu acest lucru le face să fie sacre. Colindele sunt sacre pentru că pornesc din Biserică și duc în lume lucrarea Bisericii. Sunt sacre pentru că și prin ele, ca și prin alte lucrări ale Bisericii, Duhul Sfânt grăieste celor ce le ascultă.

Iar dacă colindele sunt sacre, atunci înseamnă că poate exista și o profanare a lor. Și trebuie să reținem că această profanare nu blasfemiază muzica colindelor, ci mesajul lor, cuvântul lor care ni se împărtășește.

Așa stau lucrurile cu recentele “reclame” difuzate la toate televiziunile în perioada Nașterii Domnului. Un grup de necreștini au decis să preia colindele noastre sacre și să le schimonosească, să le pervertească și să ni le arunce în față cu convingerea – poate întemeiată – ca mulți dintre privitori nu sunt creștini, așa că amuzamentul îi va convinge că blasfemiatorii le pot oferi prețuri bune (care, nu-i asa, sunt “sufletul sărbătorii” crăciunului).

Iată spre exemplu textului unui asemenea “colind comercial”:

Rom, Rom – Telecom / Rom, Rom – Telecom / Mergem să ne abonăm / Rom, Rom – Telecom / Pachetu-anului să luăm / Rom, Rom – Telecom / Cu 59 lei / Rom, Rom – Telecom / Calitate-așa cum vrei / Rom, Rom – Telecom / Ai net cu viteză mare / Rom, Rom – Telecom / 61 de canale / Rom, Rom – Telecom / Ai gratis și telefonul / Rom, Rom – Telecom / Să vorbești cât o da Domnul / Rom, Rom – Telecom

Desigur că autorul acestui text – și cei care l-au produs, aprobat și lansat – nu înțeleg prea bine sacralitatea colindului, pentru că nu înțeleg sacralitatea Bisericii și sunt convins că nu cred în Nașterea cea mai presus de fire a lui Hristos. Dar chiar și necreștin, un român ar trebui să fie jignit de un asemenea demers, pentru că chiar dacă el nu este credincios, totuși cu siguranță că bunicii și strămoșii săi au fost. Și acești bunici și strămoși ar fi fost probabil mai dispuși să fie omorâți – martirizați – decât să scrie un asemenea text.

Nu cred ca acest stat laic va lua vreo măsură. Credința a părăsit de multă vreme sufletele conducătorilor noștri.

Aceste murdării blasfemiatoare se descalifică singure și poate cei care le-au produs vor avea înțelepciunea să nu le mai repete.

În cele din urmă, nu stiu ce este mai trist: apariția acestor blasfemii sau faptul năucitor că acordurile lor au fost poate singurele “colinde” difuzate la televizor în perioada Nașterii Domnului.

29 thoughts on “Profanarea colindelor de către Romtelecom

  1. Intr-adevar nu e tocmai normal sa pui numele Domnului in colinde cu tenta comerciala, insa realizarea colindelor personalizate e o metoda de promovare foarte des folosita. Orice post de televiziune, orice companie media are propriile colinde in perioada sarbatorilor.

  2. Bai eu nu-s crestin si etc, dar reclama e chiar tampita, pe bune. Inafara denigrarii valorilor culturale crestine, chiar e enervanta si plictisitoare.

    Statul roman nu-i laic iar Romtelecom mai si face bani. Singurul care s-a plans de reclama e policianul de a fost luat deja in ras mai demult.

  3. Statul roman este unul laic, nu exista o religie oficiala, exista mai multe regunoscute si cu statut identic.

    Chiar nu stiu cine s-a plans de reclama, despre ce politician vorbesti?

  4. Senatoru e nen-tu Seicaru, caruia creeru ii fata din cand in cand numai aberatii, cum a fost si aia cu dublarea filmelor.

  5. http://www.frontpress.ro/?p=25199
    “Astfel de spoturi sunt din ce în ce mai frecvente, precum folosirea de către o firmă de telefonie în scopuri publicitare a unui vechi colind românesc care face parte din patrimoniul cultural imaterial sau de către o companie farmaceutică a clădirii Ateneului Român şi a statuii poetului naţional Mihai Eminescu, elemenente protejate prin Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil”, explică Socaciu, potrivit NewsIn. În opinia social-democratului, interzicerea unor astfel de practici garantează protejarea patrimoniului naţional şi în domeniul comunicărilor comerciale audiovizuale.

    Se refera la Romtelecom si farmacia Catena.

  6. Va rog sa imi permiteti sa public in cele ce urmeaza pozitia oficiala a Romtelecom cu privire la ultima campanie comerciala a companiei:

    Intentia acestei campanii este aceea de a transmite o urare consumatorilor romani in acelasi timp cu promovarea unor produse, prin intermediul unor cantece laice, traditionale, foarte populare in perioada sarbatorilor de iarna. Am ales cu grija cele doua cantece folosite in reclame, tocmai pentru ca au fost la origini vechi cantece populare. Sunt cantece de urari de Sarbatori, interpretate din vechime de catre taranii care se strangeau in cete si urau pe la curtile boieresti.

    Tocmai pentru a ne asigura ca demersul nostru este unul de buna cuviinta, am realizat o ampla documentare pentru campanie, din care rezulta clar ca aceste doua colinde sunt de sorginte laica si nu colinde religioase, cum sunt cele denumite in literatura de specialitate “cantece de stea”. Fac parte din aceasta ultima categorie in special colindele cu texte religioase si cu trimitere explicita la Divinitate ori valorile Divinitatii, ca de exemplu: “Astazi s-a nascut Hristos”, “Pe strazile din Viflaim” sau “Sus la poarta raiului”.

    De asemenea, o simpla citire a textului celor doua colinde originale scoate in evidenta faptul ca vorbim despre texte laice de colindare si omagiere a oamenilor avuti ai vremurilor, a boierilor, cu ocazia sarbatorilor de iarna. Poate ca nu este lipsit de interes, in contextul discutiei, si faptul ca si populatia de alta religie canta aceste doua colinde.

    In plus, poate nu este lipsit de relevanta faptul ca, in ambele situatii, au fost folositi artisti profesionisti in domeniu, si ne referim in special la melodia “Domn, Domn sa-naltam” cantata de corul profesionist “Accoustic”, dirijat de maestrul Dan Jinga, el insusi absolvent de teologie si bun cunoscator al ortodoxismului. Nu avem nicio indoiala ca, in masura in care modalitatea aleasa de noi pentru a ne exprima ar fi adus o atingere valorilor crestine, domnia sa ar fi fost primul care ar fi refuzat orice colaborare.

    Spoturile Romtelecom de sarbatori s-au dorit a fi niste variante reinterpretate intr-o maniera vesela, prietenoasa si pitoreasca ale unor cantece specifice acestei perioadei a anului. Fiind constienti ca exista pericolul confuziei, am ales sa folosim aceste cantece cu origini laice, am folosit doar linia melodica a cantecelor originale, insa am schimbat cuvintele pentru a exprima oferta, fara a pastra nicio legatura cu versurile sau mesajele originale ale cantecelor.

    In concluzie, consideram ca folosirea celor doua melodii nu contravine cerintelor legale publicitare, dar nici valorilor morale, avand in vedere caracterul laic al colindelor si maniera decenta si profesionista in care au fost realizate productiile artistice (si credem ca in societatea romaneasca actuala creatiile artistice si “autorii” in general se bucura de garantia libertatii de exprimare, de lipsa oricarei cenzuri in conditiile in care nu incalca legea).

    Va asiguram inca o data ca nu a existat nicio clipa intentia de a asocia oferta Romtelecom cu valorile religioase profunde ale romanilor si in niciun caz nu am reinterpretat aceste cantece cu intentia de a caricaturiza sau de a ofensa valorile crestine pe care le respectam cu totii. Dimpotriva, am pornit la drum cu gandul de a aduce un plus de buna dispozitie tuturor romanilor in aceasta perioada incarcata de semnificatii, chiar si in cadrul calupurilor publicitare. Mentionam ca am primit numeroase reactii pozitive fata de aceste reclame, apreciate inclusiv pentru ca aduc buna dispozitie necesara perioadei sarbatorilor de final de an.

    Va asiguram de deplina consideratie pe care Romtelecom o are pentru tot ceea ce este legat de sarbatori, obiceiuri si convingeri religioase si de buna credinta a companiei noastre in realizarea acestei campanii.

    Va multumesc pentru spatiul acordat.

  7. Corect, sunt cantate de crestini precum Prea Fericitul Stratan care-si „prostitueaza” fiica de la ~2 ani.

    Cantari laice? (Ca sa nu spun ca aveti niste lipsuri in ceea ce priveste istoria acestui neam. El este crestin inca de la formarea lui, odata cu venirea Sf. Ap. Andrei in zona dobrogei de astazi inainte chiar ca romanii sa cucereasca Dacia, deci nu exista cantari ce insotesc „sarbatorile iernii” si care sa nu fie crestine. Sigur, probabil colindele, cele doua promovate de catre Romtelecom, sunt dacice, right? Sa fim seriosi!)

    Reiau, spuneti urmatoarele:

    „De asemenea, o simpla citire a textului celor doua colinde originale scoate in evidenta faptul ca vorbim despre texte laice de colindare si omagiere a oamenilor avuti ai vremurilor, a boierilor, cu ocazia sarbatorilor de iarna.”

    Desigur, unele metafore nu-s intelese de toata lumea si se multumesc cu textul luat ad litteram, dar sunt tare curios, colindul cantat de crestinii de mai jos ce versuri avea? „Laice”?

    Ca sa nu mai cautati, poftim:

    Iata vin colindatori,
    Florile dalbe,
    Noaptea pe la cantatori,
    Florile dalbe.

    Si ei vin mereu, mereu,
    Florile dalbe,
    Si-l aduc pe Dumnezeu,
    Florile dalbe.

    Dumnezeu adevarat,
    Florile dalbe,
    Soare-n raze luminat.
    Florile dalbe, Florile dalbe

    Sigur, acum inteleg, este mai bine sa spunem „Doar 59 lei” decat clasicul „Si-l aduc pe Dumnezeu”.

    In fine, nu caut polemica si nu am nimic personal cu dvs care va faceti doar meseria. Parerea mea o stiti si nu o voi schimba, dar va multumesc pentru lamuririle aduse si e de admirat faptul ca ati incercat.

  8. Ce bine că nu mă uit la Tembelizor. Tocmai am văzut reclama cu Rom, Rom, Telecom care e penibilă chiar şi ca realizare, dincolo de aspectele puse-n discuţie de Ionuţ, cu care nu sunt decât parţial de acord. Celălalt clip, cu Stratan, mai merge dar tot kitsch e.

    @Irina Ilie

    Răspunsul dvs este politicos însă cred că dvs (sau cei de la Romtelecom) confundaţi blogosfera cu televiziunea.

  9. Este analizat un articol unde sunt cateva erori istorice, dar in coada postarii este specificat ca posibilitatea ca Sf. Ap. Andrei sa fi ajuns in Dobrogea nu este nula. SI avem ex ca: Pestera Sf. Andrei in care se presupune ca ar fi stat apostolul, si asta nu de ieri de azi, ci de niste multe sute de ani. Dar nu despre asta este vorba. Crestinismul a inflorit odata cu cucerirea Daciei de catre romani si cu ramanera lor aici. Printre ei gasindu-se multi crestini mai ales ca cele 2 legiuni nu erau formate din latini, ci erau soldati din rasarit, deci auzisera de Hristos. Eu incercam sa zic ca poporul roman inca de la inceputul lui a fost crestin … spre deosebire de Bulgaria actuala care s-a crestinat pentru ca asa a vrut tarul Boris sau Rusia si asta la mai bine de 1000 de ani dupa Hristos. A spune ca sunt unele colinde ce nu au legatura cu sarbatoarea Nasterii Domnului este o prostie.

    Pe mine asta ma enerveaza. Daca a cazut cumva, las-o frate asa, nu mai incerca sa o dregi sa para ca nu este cum vad toti, ca n-om fi toti idioti. A gasi scuze sau motive este pueril. Mai mult ii admiram daca spuneau: „Da, pentru noi conteaza banul nu valorile traditionale, religia & co. Bani sa iasa si nu ne pasa ce calcam in picioare.” Atunci ziceam ca macar sunt sincer si ala e scopul lor clar. Oameni si oameni!

  10. Din contra, dna PR intelege perfect puterea blogurilor. Bravo pentru Romtelecom ca stie sa isi apere imaginea si pentru Ionut ca a dovedit inca o data ca are un cuvant greu de spus in blogosfera.

  11. Sau poate pentru ca daca cineva cauta in Google „romtelecom colinde” sunt printre primii. 🙂

  12. Da, bagasem si eu in Google de curiozitate sa vad cum au ajuns fix la Ionut. E cam al 5lea asa. Presupun ca au mai incercat si pe alte bloguri, dar asta o fi singurul care a aprobat sau doamna Ilie a pus ochii pe Puerava 😆 :P.

  13. Poate in alte parti au laudat campania si nu era nevoie de lamuriri, dar daca stau ma uit, uite ce am gasit:

    Doamna/Domnisoara Irina Ilie a venit cu niste lamuriri legate de serviciile Romtelecom aici: http://refresh.ro/2011/12/rom-rom-telecom-iptv-internet-100mbps-si-telefonie-fixa-de-la-59-ron/

    A venit cu niste completari si solutii la problemele utilizatorilor de servicii. Si aici legat de o alta chestie (mi-a fost lene sa citesc): http://www.aghiuta.com/angajati-care-si-falimenteaza-firmele-cazul-romtelecom-2/

    Desi in prima faza credeam ca este un text standard, din cate imi arata Google, este scris doar la mine pe blog. Revin, probabil nimeni nu a mai criticat campania. Nu-s atat de important incat sa primesc un comment personalizat de la un reprezentant Romtelecom. Sau cine stie.

    Cum am zis, felicitari ca isi da silinta. Un PR care chiar munceste, cine ar fi crezut? 🙂

  14. Subscriu celor spuse de tine, IP!

    Pentru P.Iza – monitorizarea presei si a internetului e o practica in foarte multe corporatii! Termina facultatea si mai discutam!

  15. El este crestin inca de la formarea lui, odata cu venirea Sf. Ap. Andrei in zona dobrogei de astazi inainte chiar ca romanii sa cucereasca Dacia

    Asta-i o deductie a ta sau asa invatasi la facultate?

  16. Așa spun unii istorici (români și străini) pe care eu îi cred. Dacă zici că nu-i așa și tu știi mai bine, ceartă-te cu ei, nu cu mine. Mie mi s-a părut logic ce au zis și ce dovezi au prezentat.

    Teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră, Dobrogea de mai târziu, este cunoscut în izvoarele antice sub numele de „Sciţia”, iar în anul 297, în timpul lui Diocleţian, a devenit o provincie aparte, numita „Scythia Minor”.

    Din Epistola Sfântului Apostol Pavel către coloseni reiese că şi „sciţii” au putut auzi cuvântul lui Dumnezeu (3, 11).

    Tradiţia privitoare la predica „apostolică” în Sciţia este întâlnita în lucrarea Despre apostoli a lui Hipolit Romanul, mort în cursul persecuţiei împăratului Decius (249-251), iar în secolul IV apare în Istoria bisericească a episcopului Eusebiu de Cezareea Palestinei, care a preluat-o după o lucrare a marelui teolog, Origen din Alexandria (+254).

    De altfel, tot după tradiţie, Sfântul Andrei a hirotonit ca episcop de Odyssos (azi Varna, în Bulgaria, în apropierea graniţei) pe ucenicul său Ampliat, pe care Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte la 31 octombrie. Episcopul (sau episcopii) peste care „şi-a pus mâinile” Sfântul Andrei au hirotonit, la rândul lor, alţi episcopi, preoţi sau diaconi pentru teritoriul dintre Dunăre şi Mare şi cel din stânga Dunării, pentru a se asigura „succesiunea neîntrerupta” a preoţiei şi care au devenit apoi propovăduitorii noii credinţe – prin predica şi botez – în rândul autohtonilor geto-daci, iar mai târziu daco-romani.

    Mărturii arheologice paleocreştine

    Acest lucru este confirmat şi de un număr apreciabil de piese arheologice paleocreştine, descoperite în peste o sută de aşezări daco-romane (în număr mult mai mare s-au descoperit în Scythia Minor). Între cele mai semnificative reţinem: „gema de la Potaissa” (azi Turda) cu o serie de reprezentări simbolice, între care şi Bunul Pastor; o tăbliţă votivă (donariu) de la Biertan, lângă Mediaş, cu inscripţia „Ego Zenovius votum posul” şi un disc cu monograma lui Hristos (XP); un fragment ceramic descoperit la Porolissum (azi Moigrad, jud. Sălaj); mai multe opaiţe (lămpi) de bronz sau de lut ars, decorate cu semnul crucii sau cu monograma lui Hristos, descoperite mai ales în centrele urbane ale fostei provincii.

    S-au descoperit şi câteva obiecte paleocreştine la Barboşi-Galaţi, important cap de pod roman la confluenta Siretului cu Dunărea, care, după aprecierea arheologilor aparţin secolului al III-lea.

    Un lucru care trebuie subliniat în chip deosebit este acela că – pentru secolul IV – avem primele dovezi literare şi arheologice privind existenţa unor lăcaşuri de cult în teritoriile daco-romane nord-dunărene.

    Mărturii lingvistice

    O parte din termeni au fost preluaţi din latina populară vorbită de strămoşii noştri daco-romani şi „încreştinaţi”, iar alţii creaţi pe loc de noii mărturisitori ai credinţei creştine. Notăm cuvintele: biserică (din basilica), credinţă, lege, Înviere, Înălţare, Bobotează, Treime, Tată, Fecioară, înger, altar, cruce, rugăciune, toacă, tâmplă, păcat, părinte, păgân, a boteza, a cununa, a cumineca, a se închina, a se ruga s.a.

    Organizarea bisericească din Schythia Minor

    Menţionam la început că Sfântul Andrei a trebuit să hirotonească episcopi, preoţi şi diaconi în cetăţile de la Pontul Euxin în care a predicat pe Hristos. La rândul lor, primii episcopi au hirotonit pe alţii, chiar în condiţiile în care credinţa creştină nu era încă recunoscută legal. Numai aşa se poate explica faptul că în cetatea Tomis, metropola provinciei, sunt atestaţi documentar mai mulţi episcopi. Actele martirice amintesc pe episcopii Evangelicus , Efrem şi Tit.în anul 369 era atestat documentar episcopul Betranion , apărător al Ortodoxiei în faţa ereziei ariene; urmaşul său Gherontie a participat la Sinodul II ecumenic de la Constantinopol din 381. În secolul al V-lea sunt cunoscuţi episcopii Teotim I , Timotei (care a luat parte la Sinodul III ecumenic din 431, de la Efes), Ioan , Alexandru , Teotim II , iar în secolul următor Paternus şi Valentinian . Toţi erau oameni de mare cultură, autori de scrieri teologice, care au luat parte la controversele dogmatice ale timpului.

    În secolul al VI-lea Scythia Minor era o ” provincie mitropolitană „, iar titularul ei devenise mitropolit, având 14 episcopii sufragane, în principalele oraşe ale provinciei. Toate aceste scaune episcopale – inclusiv Tomisul – erau în legătură directă cu Patriarhia din Constantinopol, noua capitală a imperiului, principiu consfinţit printr-o hotărâre a Sinodului IV ecumenic de la Calcedon, din anul 451. Deci erau legaţi de Roma prin limbă, iar de Constantinopol prin credinţă.

    Din toate acestea, se poate desprinde constatarea că nu poate fi vorba de o încreştinare a strămoşilor noştri la o anumită dată, de o convertire a lor în masă, din ordinul conducătorilor politici sau în urma activităţii unor misionari oficiali, cum este cazul altor popoare din jur. La daco-romani procesul de încreştinare are o notă specifică, în sensul că a durat câteva secole, fiind rezultatul contactului direct al populaţiei autohtone şi al coloniştilor cu propovăduitorii noii credinţe religioase. Limba latină şi credinţa creştină au fost factorii care au contribuit la consolidarea procesului de unificare etnică, lingvistică şi spirituală a autohtonilor cu noii veniţi în Dacia, de neamuri şi credinţe diferite. Romanizarea şi creştinarea au fost două procese paralele, încât se poate spune că la încheierea lor a apărut în istorie un popor nou, cel român, cu o credinţă nouă, cea creştină. Cu alte cuvinte, poporul român s-a născut creştin .

    Dacă tu sau prietenul tău dAImon le știți pe toate, mă bucur, eu doar zic ce am citit de la mai mulți cercetători (a se înțelege istorici, nu vraci) și ce zice mintea mea că are logică.

  17. E posibil sa fi ajuns si in Crimeea, nu e ca si cum e la mare distanta, mai ales daca a trecut prin toate porturile de la Marea Neagra pentru ca acolo era concentrata marea majoritate a populatiei si era usor de ajuns. Dar sa nu uitam ca „Rusia” abia la 988 a fost crestinata de Vladimir I, marele principe al Kievului. Chiar de cei din Crimeea ar fi fost crestini, probabil era o comunitate restransa, crestinismul nu a „prins” in lumea slava, el a fost impus de conducatori. Vezi si cazul Bulgariei cu tarul Boris. Revenind, aici era vorba ca poporul roman inca de la inceputul lui a fost crestin, asa s-a nascut ca vrem sa recunoastem sau nu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *