Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR, secolele XVI – XX

Muzeul Naţional de Artă al României  invită publicul până pe 28 aprilie 2013 la expoziţia Între  Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR, secolele XVI – XX,  deschisă în Sălile Kretzulescu. Curatorul expoziţiei este Mariana Dragu,  specialist în cadrul Secţiei de Artă Europeană şi Decorativă a muzeului.

Durata: 20 decembrie 2012 – 28 aprilie 2013
Locatia: Muzeul Naţional de Artă al României, Sălile Kretzulescu

Program de  vizitare: miercuri – duminică, 10.00 – 18.00
Tarif: 4  lei întreg, 2 lei redus
Gratuit: prima  miercuri din fiecare lună

Pentru prima dată după mai bine de 20 de ani,  publicul are prilejul să se (re)întâlnească cu 59 de lucrări de artă rusă – 31  de icoane şi 28 de picturi din colecţiile Secţiei de Artă Europeană şi  Decorativă a muzeului – creaţii semnificative pentru intervalul cronologic  dintre secolele XVI-XX.

Aceste lucrări readuc în atenţia publicului  un patrimoniu valoros, mai puţin cunoscut dar conservat şi restaurat cu grijă  pe parcursul ultimelor două decenii.

Selecţia lucrărilor ilustrează, prin câteva  exemple reprezentative, evoluţia unei şcoli de pictură care a început sub  semnul artei bizantine, a continuat sub influenţa celei occidentale, ajungând  la începutul secolului XX să contribuie la schimbarea profundă a artei  europene.

Icoanele prezente în expoziţie, precum Arhanghelul Gavril (sec. XVI, Şcoala din Novgorod), sunt exemple strălucite ale stilului inconfundabil  al iconarilor ruşi, care evoluează de la fidelitatea faţă de arta bizantină,  spre o mai mare fluiditate a desenului şi o cromatică vie şi strălucitoare. Marcată până spre sfârşitul secolului  al XIX-lea de influenţa unor pictori precum Teofan Grecul sau Andrei  Rubliov, pictura rusă îmbină vechiile tradiţii cu influenţe europene  occidentale, atingând un mare rafinament tehnic.

Reformele impuse de Petru cel Mare în  secolul al XVIII-lea declanşează modernizarea  Rusiei dar şi declinul stilisticii  bizantine a artei  icoanelor. Efectele în domeniul artei se manifestă prin înfiinţarea şcolii ruse  de pictură de şevalet şi constituirea primelor colecţii de artă occidentală.  Noua generaţie de pictori ruşi aduce, în secolul al XIX-lea, sincronizarea  artei ruse cu mişcările şi curentele artistice europene. Ei observă şi redau  cât mai fidel, în stil realist, natura Rusiei şi înfăţişarea oamenilor simpli  din popor (Toamnă pe Volga de Konstantin Ivanovici Gorbatov, Peisaj cu personaje de Ilia Efimovici  Repin, Interior caucazian de N. Şacilov), inspirându-se din literatură, din  tradiţiile şi obiceiurile populare în încercarea de a ilustra specificul  „sufletului rus” (Dans rusesc de Filip Andreevici Maliavin).

sursa: Muzeul National de Artă al României

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *