Cum poate mutila personalitatea copilului tău un profesor!

Intr-o zi un baietel s-a dus la scoala.
Baietelul era mic,
Iar scoala era mare.
Dar cand baietelul a vazut
Ca intrarea in clasa lui
Se facea printr-o usa direct din curte,
A fost foarte fericit,
Iar scoala nu i s-a mai parut
Atat de mare ca la inceput.

Intr-o dimineata
Cand baietelul se afla in clasa,
Profesoara le-a spus copiilor:
„Astazi o sa facem un desen.”
„Grozav”, s-a gandit baietelul,
caci ii placea mult sa deseneze.
Stia sa deseneze o multime de lucruri:
Lei si tigri,
Pui si vaci,
Trenuri si vapoare …
Si si-a scos cutia cu creioane colorate
Si a inceput sa deseneze.

Dar profesoara a spus: „Asteptati !
Nu incepeti inca !”
Si a asteptat pana i s-a parut ca toti copiii sunt pregatiti.
„Acum o sa desenam flori”,
a zis profesoara.
„Grozav”, s-a gandit baietelul,
caci ii placea sa deseneze flori.
Si a inceput sa deseneze flori frumoase,
Si le-a colorat in rosu, portocaliu si albastru.

Dar profesoara le-a spus copiilor:
„Asteptati ! Va voi arata eu cum sa colorati.”
Si a desenat o floare rosie cu tulpina verde.
„Acum puteti incepe”, a zis profesoara.
Baietelul s-a uitat la floarea profesoarei,
Apoi s-a uitat la floarea lui.
A lui era mai frumoasa decat a profesoarei,
Dar n-a mai spus nimic.
A intors doar foaia
Si a desenat o floare ca a profesoarei,
Era rosie cu tulpina verde.

Intr-o alta zi,
Cand baietelul intrase in clasa prin
Usa din curte,
Profesoara le-a spus copiilor:
„Azi o sa facem ceva din argila.”
„Grozav”, a spus baietelul,
Caci ii placea sa lucreze cu argila:
Serpi si oameni de zapada,
Elefanti si camioane, …
Si a inceput sa framante bucata de argila.
Dar profesoara a zis:
„Stati ! Nu sunteti gata sa incepeti …”
Si a asteptat pana cand toti copiii au fost gata.

„Acum o sa facem o farfurie”,
a zis profesoara.
„Grozav”, s-a gandit baietelul,
caci ii placea sa faca farfurii.
Si a inceput sa faca farfurii de toate formele si marimile.
Dar profesoara le-a spus copiilor:
„Asteptati, va arat eu cum sa faceti !”
si le-a aratat cum sa faca o farfurie adanca.
„Asa, acum puteti incepe”, a zis profesoara.

Baietelul s-a uitat la farfuria profesoarei,
Si apoi la ale sale.
Ii placeau mai mult farfuriile lui,
Decat farfuria adanca facuta de profesoara,
Dar n-a spus un cuvant. Si-a transformat farfuriile lui intr-o bila mare de argila din care a facut o farfurie adanca si mare
Ca si cea facuta de profesoara .
Si foarte curand, baietelul a invatat sa astepte si sa priveasca
Si sa faca lucruri ca si cele facute de profesoara.
Si foarte curand
n-a mai facut nimic de unul singur.

Si s-a intamplat intr-o zi
Ca baietelul si familia lui
s-au mutat intr-o alta casa,
intr-un alt oras.
Si baietelul a trebuit sa mearga la alta scoala.
Scoala noua era si mai mare,
Si nu avea nici o usa
Prin care sa intre direct din curte in clasa lui.
Trebuia sa urce niste trepte inalte
Si sa mearga de-a lungul unui coridor lung
Pana ajungea la clasa lui.

In prima zi de scoala,
Profesoara le-a spus copiilor:
„Astazi o sa facem un desen”.
„Grozav”, si-a zis baietelul,
si a asteptat sa-i spuna profesoara ce sa faca.
Dar ea n-a spus nimic.
s-a plimbat doar prin clasa.

Cand a ajuns langa baietel, i-a spus:
„Tu nu stii sa desenezi ?”
„Ba da”, a zis baietelul, „ce desen sa facem ?”
„Nu stiu pana nu-l faci”, a zis profesoara.
„Cum sa-l fac ?”, zise baietelul.
„Cum vrei tu”, a fost raspunsul ei.
„Daca toti ati face acelasi desen,
si l-ati colora la fel,
cum sa stiu cine l-a facut ?”
„Nu stiu”, zise baietelul
si a inceput sa deseneze o floare rosie
cu tulpina verde …

sursa: caplimpede.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *