Prevenirea și combaterea violenței în mediul școlar

În sistemul educational libertatea individuala este gresit înteleasa atât de catre elevi cat si de catre profesori si parinti si nu a avut ca efect micsorarea gradului de violenta în scoala, ci dimpotriva pe fondul acestei libertati gresit înteleasa si exprimata, scoala poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta.
Daca anterior violenta scolara nu se manifesta decât ocazional, între elevi sau dinspre cadrul didactic spre elev, acum remarcam o violenta sporita de la an la an atât între elevi cât nu rareori dinspre elevi spre cadrele didactice.

Pentru a putea preîntâmpina si dezarma un comportament violent în scoala trebuie mai întâi sa clarificam si sa întelegem conceptul de violenta, sa aflam cauzele acesteia si în final sa fie concepute masurile de combatere si prevenire.

Spre deosebire de agresivitate -care reprezinta potentialitatea ce permite dirijarea actiunii si tine de gândire si analiza fiind intrinseca-, violenta este actiunea în sine, dezorganizarea brutala a personalitatii sau colectivitatii si afecteaza atât individul cât si mediul în care acesta se manifesta. Violenta nu este ereditara, dar este contagioasa …

Astfel întâlnim mai multe tipuri de violenta în mediul scolar:

• Violenta fizica, concretizata prin lovirea persoanelor, vatamarea fizica a acestora, deposedarea prin forta de bunuri, etc;
• Violenta economica(materiala) ce se rasfrânge asupra obiectelor din jur, asupra mobilierului scolar, si a bunurilor altor persoane;
• Violenta psihica ce are ca efect formarea complexelor de inferioritate la persoana agresata, si se manifesta prin verbalizare, atitudini de respingere, izolare;
Printre cauzele care determina comportamentul violent în rândul scolarilor, (multiple si greu de combatut) putem argumenta urmatoarele:
• Înca de la vârsta prescolara unii copii sunt martori ai violentei domestice (fizice,psihice) si fiind la vârsta la care îsi aleg si imita modelul de comportament, copilul îsi va însusi inconstient actele de violenta ale adultilor, le va reproduce în interactiunea cu gradinita, grupul de prieteni sau scoala, fiind convins ca aceste atitudini sunt corecte si firesti;
• Deseori, din dorinta de a fi populari, de a avea ceea ce familia nu le ofera sau pur si simplu de a se razbuna pe colegii cu performante în diverse domenii, elevii apeleaza la teroare, deoarece nu cunosc pedepsele legale la care pot fi supusi. Tot în ciclul primar se formeaza/dezvolta dorinta copilulului de a se evidentia; nereusind performante la învatatura, elevul va încerca sa devina lider prin orice alte metode, apelând sau instigând la violenta;
• Provenind din medii sociale diferite, în clasele primare scolarii vor avea tendinta de a-i exclude pe cei minoritari, cauzând astfel forme de violenta;
• Un alt factor de risc în devierea comportamentului copilului spre violenta îl constiutuie Mass-Media, prin prezentarea realitatii ca pe un fapt banal, indiferent de gravitatea faptelor expuse si mai ales fara a accentua consecintele acestor violente asupra celor ce le-au provocat. Mass-Media expune acte de violenta (atât în programele pentru copii cât si în filme sau stiri) în mare parte fara sa stigmatizeze aceste acte, fara a sublinia caracterul imoral al agresiunilor.
• O mare parte din vina o are aici si familia care permite contactul copilului cu televizorul, neexplicându-i ceea ce este etic si ceea ce constituie o abatere grava de la normele sociale si civice. Neimplicarea familiei în dezvoltarea capacitatii de a discerne moralul de imoral, legalul de ilegal, are ca urmare însusirea de catre copil a unor comportamente inadecvate vârstei si deseori negative. La rândul sau, ajuns adult copilul va repeta greseala parintilor.
• În aparitia fenomenului violentei scolare nu sunt de neglijat managementul defectuos al clasei, deficientele de comunicare între cadrele didactice si elevi, neadaptarea practicilor educationale la o populatie scolara în continua schimbare.

Aflat în colectivitate, elevul îsi va organiza jocul si activitatea având ca suport violenta vazuta si va fi influentat de aceasta.

Aceste comportamente se vor manifesta în societate cu predilectie în scoala, deoarece colectivul este mai numeros(spre deosebire de grupul de joaca), vârstele sunt relativ apropiate si apare dorinta copilului de a deveni (ca în familie) centrul atentiei.

Sub eticheta violentei scolare se afla o diversitate de forme de conduita: confruntarea verbala, poreclirea, tachinarea, ironizarea, imitarea în scop denigrator, refuzul de a colabora si de a cere ajutor, bruscarea, lovirea cu diverse obiecte, palmuirea, împingerea, vatamarea corporala.

Prevenire si combatere:

• Cadrele didactice trebuie sa observe comportamentul elevilor pentru a putea preveni manifestarile violente ale acestora prin discutii atât cu elevii în cauza cât si cu familiile lor. Doar o buna colaborare a familiei cu personalul didactic va reusi prevenirea/stoparea/îndreptare unor deviatii comportamentale, deoarece cadrul legal nu permite scolii luarea unor masuri extreme care sa determine din partea elevului respectarea drepturilor celor din jur. Scolii îi revine sarcina de a corija abaterile, de a defini clar diferenta dintre moral si imoral, deoarece copilul se va manifesta în mediul scolar influentat de imaginile vizualizate.
• Rolul învatatorului este acela de a omogeniza colectivul, de a-i determina sasi respecte colegii si cadrele didactice. Acest lucru se poate realiza prin dezbateri colective, prin intermediul povestioarelor , prin acordarea de sarcini pe echipe. Scolarii trebuie învatati ce înseamna a trai în societate: a te întelege reciproc, a asculta opiniile celor din jur, a exprima problemele în cuvinte nu în fapte, a lua decizii colective, si a te supune deciziei majoritatii, asi controla pornirile violente.
• La nivelul clasei este indicata elaborarea unui regulament intern. Elevii sunt cei ce negociaza regulile, si stabilesc sanctiunile în cazul abaterilor. Trebuie stabilite reguli simple ce pot fi lesne întelese si respectate.
• În conditiile în care situatiile de violenta scolara nu pot fi rezolvate în mod direct prin actiunea efectiva si imediata a cadrului didactic se impune formarea unei echipe (în cadrul careia sa fie incluse atât cadrele didactice cât si psihologul scolii, medicul, reprezentanti ai politiei, pompierilor, primariei).
Aceasta echipa ar putea preveni si combate acte de violenta prin prezentarea faptelor si explicarea urmarilor acestora.
• Ca masura de constatare a gradului de violenta în scoala este indicata supravegherea elevilor cu ajutorul sistemelor video. Astfel se pot monitoriza accesul în incinta scolii, comportamentul copiilor în pauze, perturbarea activitatilor cadrelor didactice de catre alte persone. Daca din punct de vedere psihic prezenta camerelor video în incinta scolii descurajeaza manifestarile violente prevenind astfel încalcarea regulamentului de ordine interioara, din punct de vedere practic înregistrarile ofera dovezi incontestabile ale faptelor comise si ajuta la luare unor masuri imediate, nepermitând agravarea conflictelor.

A elabora strategii, proiecte de prevenire a violentei scolare implica a tine cont de toti factorii (temperamentali, sociali, familiali) care pot determina comportamentul violent al copilului. Scoala are un rol important în prevenirea violentei si asta nu numai în conditiile în care sursele agresivitatii sunt în mediul scolar ci si în situatia în care sursele se afla în exteriorul granitelor scolii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *