O completare la mini transformarea mea

Am cam lăsat-o în coadă de pește la postarea trecută.

Procesul e greu și nu se termină niciodată, asta-i clar, dar …

Odată cu primul pas într-o sală de forță se produce o chestie ce te va da peste cap … niciodată nu vei fi mulțumit de tine. Dacă până atunci așa arătai și nu-ți puneai problema să fii altfel pentru că „ești perfect”, odată început procesul de transformare o sa vezi tot felul de „defecte”, o să cauți simetrie și să crești într-o parte sau alta.

Înainte de toate, geneticul joacă rolul cel mai important. Nu cât muncești, nu cât și ce mănânci, cât geneticul. Desigur, poți ajunge cea mai bună versiune a ta, dar trebuie să fii conștient de limitele cu care te-ai născut. O să dezvolt ceva mai jos.

Revenind, în primă fază aș zice că-i la fel de nasol să iei în greutate cum este să slabești, doar că nu. Eu am învățat ce să mănânc și cum, trebuia doar să execut, dar pentru unu care este pofticios să nu guste din ce-i face plăcere este un chin … ca o adicție pe care încerci să o stăpânești.

Luatul în greutate a fost lent și nu a fost neapărat ceva rău. O medie ar fi 900gr/lună … cam cât 2 shaorma medii. Nu pare mult, dar pentru mine chiar și a le câștiga pe ele a fost o luptă. Revenind la comparația cu shaorma, puteam ține o cură cu 2 pe zi și puneam 9 kg pe lună, dar toate în jurul burții și apăsând pe inimă.

Sală de 5 ori pe săptămână. Nimic ieșit din comun, ci programele standard testate și retestate de generații întregi. Normal, personalizate de mine după cât m-am priceput. Spre exemplu, am început cu piept + bicept, spate + triceps, picioare + umeri. Asta în ideea că oricum la piept intră tricepsul, iar a doua zi îl fac special pe el de-l ia naiba și crește. La fel și pentru biceps … îl lucram bine după piept și a doua zi nu-l lasam în pace pentru că intra indirect când faci spatele.  Și au crescut. Acum fac piept + triceps și spate + biceps, dar nu pot spune că-i neapărat mai bine, doar că este altceva. În fine, ideea e că-i plin internetul de programe pentru începători, intermediari și avansați, programe ce ar trebui să și le personalizeze fiecare după cum crede.

„Borcanele” cu proteine sunt inutile dacă ai ce să mănânci acasă. Am încercat unul la câteva luni după sală și n-am simțit nimic în întreaga perioadă. Dar nimic nimic. Bine, ~100 lei nu-i o mare pierdere, dar de ce să consumi ceva procesat când îți poți cumpăra zilnic lapte proaspăt, mânca ouă sau somon & co, alimente ce nu vin la pachet doar cu proteine, ci și cu grăsimi bune.

De creatină sau altele asemenea nici să nu aud. N-am fost și nici nu-s curiosu să văd ce fac și cum.

Aparatele-s foarte bune pentru începători, dar au limitele lor. Acum folosesc doar gantere.

La mine, deficitar ar fi pieptul, gambele și abdomenul. Pieptul mi-aș fi dorit să fie ceva mai mare și pentru asta-l lucrez cum cred și știu că-i mai bine. Se dezvoltă parcă puțin mai încet ca bratele, spre exemplu. Sau spatele.

La gambe, n-am ce să le fac. Poate și pentru că am gleznele subțiti. Avantajul meu este că nu-s atât de masiv, n-am o astfel de construcție încât să pară disproporționate. Încă sunt ok.

Abdomenul … n-am burtă, dar nici nu-i atât de plat precum mi-aș dori. Sper ca din alimentație să se rezolve. De fapt, singura zona cu „probleme” ar fi cea fix de sub buric care-i ca o gogoasă, restu-i decent. A, și pătrățelele nu-s atât de vizibile pe cât aș vrea. Sau nu, nu vreau, d-asta nu fac abdomene niciodată. 😀 Am eu ceva cu exercițiul asta pe care nu-l consider sănătos. În ultimele 6 luni, nu cred că am făcut mai mult de 200 de abdomene. El, mușchiul, oricum lucrează, dar nu am o zi dedicată lui cum nu am nici una pentru trapez.

Altceva ce să mai spun … ouă, lactate, carne, pește, orez, banane, iar restul cu moderație. 5 antrenamente de o oră jumătate pe sapt, apă și răbdare.

ionut puerava gym 2

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *