Costică Canacheu – stăpânul Comunităţii Aromâne din România (CAR)

Un nene, deputat PD-L în a doua legislatură, pe numele său Costică Canacheu, este cel ce s-a ocupat de organizarea Comunităţii Aromâne din România şi o patronează într-un mare fel.

1. Cine e Costică Canacheu?

Deputat PD  (13 decembrie 2004 – 3 decembrie 2008) cu o fructuoasă activitate. 41 luări de cuvânt în plen, însumând 1h24m58s. E bine zic eu … adică să vorbeşti de 10 ori pe an, iar totalul la 4 ani sa fie o oră jumate, nici prea prea, nici foarte foarte.

Deputat PD-L 15 decembrie 2008 – azi  (n.r. 22 iunie). Cred că legislatura asta vrea să fie un deputat model, aşa că în doar 6 luni a fost prezent la 7 şedinţe şi a vorbit 0h12m24s. Datele sunt luate de pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Ca amănunt: la votul uninominal a intrat prin redistribuire. Norocosul!

Site-ul personal nu l-a mai folosit de cum a terminat-o cu alegerile … o practică obişnuită printre cei ce-s colegi de breaslă cu dânsul.

A absolvit numai Liceul Industrial Electroenergetic, lucrând apoi ca electrician. Şi-a luat Bacalaureatul la aproape 50 de ani, fiind unul dintre cei 3 deputaţi + senatori români care au doar liceul. Motiv care l-a recomandat pentru funcţia de preşedinte al Comisiei de apărare, asigurarea ordinii publice şi siguranţă naţională, dar şi pentru cea de membru a nu mai puţin de patru comisii parlamentare de prietenie cu alte state.

2. Ce vrea de la noi?

Costică Canacheu este cel care asediază Consiliul Europei cu mesaje în care reinventează istoria aromânilor! El face apel la sensibilitatea europenilor faţă de ceea ce el numeşte discriminarea aromânilor din România, sperând să obţină cheia pentru fondurile nerambursabile acordate minorităţilor şi un loc în parlament … că peste 4 ani poate nu are acelaşi noroc la redistribuire.

Prin acţiunile sale, Canacheu, afectează grav imaginea României şi o face invocând false argumente şi o istorie fictivă a românilor din balcani.

Acesta trimite mesaje către membrii Consiliului Europei în care arată că aromânii nu mai pot suporta tratamentul din România, iar situaţia lor este „critică„. Pentru a convinge Strasbourgul că invenţia sa – „minoritatea aromână” – în România există, el foloseşte o serie de argumente inventate şi falsuri istorice, cu substrat emoţional. După cum am mai zis, miza sunt fondurile europene nerambursabile, dar şi fondurile oferite de către statul roman la care au sperat şi cei care au pus la cale scenariul „etnia moldovenilor” (cei de peste Prut).

În iunie 2007 a trimis la Consiliul Europei (CoE) un  mesaj în care arată că din 2004 Comunitatea Aromână din România (CAR), pe care o conduce, nu a primit nici un răspuns concret de la instituţiile române cu privire la recomandarea europeană privind „limba şi cultura aromână”.  Canacheu bombardeaza practic Consiliul Europei cu mesaje si notificări, în care arată că „situaţia aromânilor din România este critică”.

Acesta încearca să folosească aniversarea a 10 ani de la adoptarea celebrei recomandări 1333/1997 a CoE privind „limba şi cultura aromână”, pentru a-şi atinge propriile interese.

Co-autor al acestei farse este doamna Maria Bara.

„Raportul individului cu limba maternă este supus unei presiuni puternice şi se ajunge la abandon acolo unde lingvistica clasifică limba sa -dialect-, iar politica lingvistică adaugă faptul că dialectele trebuie să dispară pentru a lăsa loc unei singure limbi veritabile – limba majorităţii, limba oficială”, susţine vice-preşdintele CAR Maria Bara, într-un document remis CoE.

Aceasta subliniază că „aromâna nu este un dialect al limbii române”. Mai mult, Bara susţine că prin considerarea aromânei drept dialect, România derulează din 1864 un scenariu care a dus la „şubrezirea limbii aromâne în comunităţile tradiţionale”. Eforturile intelectualilor aromâni şi români de a înfiinţa şcoli şi lupta pentru recunoaşterea drepturilor aromânilor în Imperiul Otoman, duse de un secol şi jumatate, au fost reduse de Bara la … un scenariu.

Canacheu contrazice chiar şi Academia Romana, pe care o acuză că „emite opţiuni contrare dorinţelor vorbitorilor de limbă aromână”.

Criticile continuă şi la adresa Societăţii de Cultură Macedo-Romane (SCMR) care de la înfiinţarea în 1860 „nu a avut niciodată ca obiectiv salvarea limbii aromâne”. SCMR afirmă însă clar că aromânii sunt români, ramura sudică a romanităţii orientale şi a atras recent atenţia că organizaţia lui Canacheu sacrifică adevăruri istorice unor conjuncturi politice de moment.

Iniţiativa de a apela la instituţiile europene a fost anunţată de Canacheu şi cu ocazia „Zilei Aromânilor”.

Preşedintele CAR a afirmat că la manifestările de pe 23 mai vor participa 6.000 de oameni. Au venit circa 900, ceea ce arată că invenţia sa nu se bucură de sprijin în rândul aromânilor.

Pentru a realiza norma anunţată, aromâni sau nu, elevii din Liceul Mihail Kogalniceanu au fost scoşi în stradă, în faţa Guvernului, de către directorul Belemace.

Surse din cadrul comunităţii aromâne din Constanţa susţin că fata directorului Belemace ar face parte din familia domnului Stere Samara.

Puternic finanţată de cei care se ascund după paravan, CAR a reuşit să-şi crească numărul membrilor la circa 6.000 (potrivit afirmatiilor conducerii), mulţi dintre ei atraşi de micile avantaje materiale (excursii, burse, participarea la reuniuni internaţionale etc).

Dr. Emil Ţîrcomnicu, un reputat specialist pe problemele aromânilor, susţine că: „La apropiata aderare a României la Uniunea Europeană, s-au gândit nişte vaşnici grecomani cum să spargă blocul românesc din spaţiul Sud-Est European, inventând teorii, penibile şi ridicole, prin care aromânii n-ar mai fi romani.

Şi, pentru că denumirea încetăţenită de peste un secol, de la Gustav Weigand încoace, marele romanist de origine germană, nu mai convenea, deoarece semăna în fapt prea mult cu cea de român, s-au gândit să îi numească pe aromâni – armanji. Ne întrebăm: pe rramani (fârşeroţi) cum îi numesc, rramanji!?

Nu numai atât, dar s-a apucat, cu ajutorul câtorva simpatizanţi ai noii teorii, să schimbe sensul istoric al mişcării naţionale româneşti sud-dunărene. Un bun specialist în electrotehnică ştie că, dacă schimbă polaritatea bornelor, provoacă scurtcircuit, arzând instalaţia. La fel, Costică Canacheu, înarmat cu o cârlibană, loveşte în statul român, în loc să ajute pe fraţii aromâni din Balcani şi să militeze pentru drepturile acestora. Mai rău, le subminează fundamentul existenţial, prin agitaţia sterilă pe care o provoacă. Cât timp s-a agitat în România, l-am considerat lipsit de importanţă, dar în momentul în care aduce prejudicii de imagine în afara ţării, plângându-se la instituţiile europene că este discriminat, lucrurile se schimbă. Prin funcţia pe care o ocupă în Parlamentul României poate provoca, la Comisia Europeană, ilaritate.

Este un exemplu demn de urmat, că poate se realizează în România, în viitor, un parlament din minoritari (olteni, bănăţeni, maramureşeni, moldoveni ş.a., lista trebuind să rămână deschisă pentru eventuali daci, cumani, pecenegi ş.a.), care votează în bloc, oprindu-se astfel agitaţia politică“.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

24 thoughts on “Costică Canacheu – stăpânul Comunităţii Aromâne din România (CAR)

  1. La un text asa mare era inevitabil sa nu apara erori de tehnoredactare … in mare le-am rezolvat. Adica cea cu -liceul Industrial- am lasat-o asa ca pe bune ca nu vad greseala. n.r. am pus ca e Numarul Redactiei … mi-a placut cum suna si am zis sa incerc si eu sa dau o nota de seriozitate! 😀

    Mariana? Eu pe net am gasit Maria Bara cu tot cu `statura` ei din cadrul CAR!

    Multumesc mult! :*

  2. Deh Ionut, unde este posibil sa apara banii de obicei se invart si pescarii in ape tulburi. Stii si tu cum e; cel mai facil lucru pentru a deveni cineva este sa te pui in fruntea unui grup de oameni.

    Problema este ca noi, romanii, atunci cand avem mai tare nevoie de solidaritate exact in acele momente gasim cele mai multe motive de diferentiere (ca sa nu ii spun dzbinare).

    Si nu ma refer doar la cazul d-lui Canacheu, pe care l-ai prezentat tu. Exista sute de alte cazuri de acest gen in societatea romaneasca. Esti in mediul universitar inca, stii si tu ce tertipuri se fac pentru a obtine fonduri pentru cercetare. Cum? Totul se face pe ascuns. Grupul X da in cap grupului Y pentru finantari, etc.etc. Si aici nu este vorba de concurenta. Doar de rautate. Rautate si interese de grup.

    Probabil ca aceasta insusire a dezbinarii face parte din fibra constitutiva a acestui popor.

  3. „iar situaţia lor este „critică””… dar tie cum ti se pare…? Cati copii mai vorbesc aromana in Romania si in Peninsula Balcanica? Cate scoli si biserici in aromana exista in toata lumea asta? Ti se pare ca situatia este prea buna. Un popor si o cultura e pe cale sa se piarda si observ ca pe multi ii doare in cur si isi uita originile.

  4. Bre, era vorba de Canacheu si ce face el in mod special … nu va disparea nimic daca nu-i permitem noi. Nu este nevoie ca un semi-analfabet sa-mi spuna ce sa fac, iar mai grav este ca el ne `cosmetizeaza` istoria, asta ca sa nu zic ca minte cu nerusinare pentru un pumn de arginti!

  5. M-am bucurat- ca roman ce-i drept- sa citesc articolul asta.

    Noua generatie de armani (astia cu „jli”) par sa-si fi gasit (in sfarsit) adevaratii lor dusmani (si deci cauza tuturor necazurile din ultimii 150 ani.. implicit, si a crizei in care se afla armanimea zilele astea)..adica dusmanii astia au fost dintotdeauna .romanii ( sau ramanjli ? ca devin confuz nu de alta)

    Frate ? care frate ? frate cu dracu pana treci puntea cand alearga dupa tine grecii, bulgarii sau sarbii sa te bleleasca ( 1913, 1940).

    Ghica ? Anastasescu ? Papahagi? Capidan ? Iorga ?…never heard of..Canacheu and Bara ? oh, boy.. you meant Jesus and Maria Magdalena, no ?

  6. Poate ca e critica, poate ca nu. Dar de ce aceasta ostilitate gen „laszlo tokes” fata de romani si Romania din partea ‘tinirilor armanji’ si Canacheu&Mariana ?

    Noi suntem de vina pentru situatia asta ‘critica’ ?
    Noi va impiedicam sa aveti success economic si social in Romania ? Noi va impiedicam sa fiti religiosi, sa va construiti biserici, sa scrieti si sa dezvoltati cultura armana ? Noi va respingem sau voi pe noi ?
    Cate carti are literaturii universala au fost traduse in aromana in ultimi 20 de ani ?..sau asteptati ca romanii sa invete sa zburasca in armaneste si o faca ei pentru voi ?…sau sa apara mai multe ‘ro-aro’-combos ca Elena G. care sa ridice muzica armana la nivelul cultural modern/contemporan ?

  7. Prietena, nu stiu de ce se amagesc acei tineri inutil si-l privesc pe acest semi.analfabel ca pe un salvator … cum poate crede cineva ca domnul Canacheu nu poate dormi noaptea de grija lor si a traditiei aromana? Totul se rezuma la 2 lucruri:
    1. bani cash de la stat si de la UE, bani pe care ii va directiona cum va dori facand pentru comunitate NIMIC. Este exact ca si la rromi … cate pliante si emisiuni nu au rromii si la ce-i ajuta, ei asta vor? nu apa sapun si case? dar astea sunt de imagine, se trec in diverse portofolii + costa bani multi (vezi cazuri similare PD-L cu cele 2 ministrese)
    2. nu se stie ce vremuri vin, de ce sa nu posede un scaun de parlamentar al unei minoritati? un scaun pentru care nu trebuie sa faca o campanie si sa se agite inutil ci va fi pus de stat. fain nu!?

    Mariana Bara este un fel de Patrocle …

  8. >nu stiu de ce se amagesc acei tineri

    Din idealism, patriotism tipic celor de varsta tanara. Scopurile lui Cacanacheu sunt intradevar exact cele pe care le descrii tu dar tot adevarat este ca nu „iese fum fara foc”..adica exista o problema reala pe care Cacanacheu se grefeaza si se erijeaza ca ‘rezolvator’.

    Eu insa nu cred ca strategia „CanaBara” (de critica in EU a Statului Roman si de acuzatii din partea amucanilor la adresa romanilor) e o strategie buna : ii anatagonizati pe romani in loc sa vi faceti aliati.

    Promovarea identitatii armane (de sine statatoare, ne-romana, ne-greaca, albaneza, „macedoneana”, etc) se poate face la „mica intalegere balcanica” cu romanii.
    Modernizarea culturii aromane se poate face aici in Romania mai ales ca romanii nu sunt „aromanophobi”, alergici la cultura armana asa cum sunt grecii sau slavii tocmai din cauza apropierii etno-lingvistice dintre romani si aromani (ceva de genul apropierii slavilor).

    Construiti un nou discurs politic, unul care sa faca referinte la realitatea istorica a relatiilor romano-aromane si nu unul bazat pe fabulatii si mania persecutiei.
    Unul in care sa subliniati avantajele pentru Romania si romani a existentei unui alt popor neo-latin, si aliat politic, in Balcani.

  9. one more thing : un exemplu de discurs si de intelectual aroman care ar putea directiona o
    dezbatere publica in felul in care doresc eu ar fi Neagu Djuvara („o limba doua etnii”), vezi :

    O astfel de abordare se bazeaza pe istoria reala si rezoneaza puternic, starneste un interes real in randul romanilor (vezi si episodul cu Djuvara si „Basarab-cumanul”) fiindca ii obliga sa-si revizuiasca, redefineasca propria identitate cu ajutorul istoriei.

    Dar „limba de lemn made in EU” (diversitate, identitate, multiculturalism, reginalism..yada yada) pe care o repeta ca un robot fara imaginatie acum si Bara si pe care am tot auzit-o in ultimii 15 ani (in relatie cu ungurii si tiganii) e ceva in ce nici un roman nu crede. Toti stiu ca e artificial, a-istoric, anti-national si anti-romanesc dar ca e ceva ce trebuie sa ‘inghitim’ vrand (si mai ales) nevrand daca vor sa fie in EU.

  10. De astia 2 eu nu prea mai vreau sa vb ca am tot zis in diverse cercuri si cu pasiune ce prostii fac, incat deja nu mai am ceva cu ideile lor, am ajuns sa-i urasc personal pe ei, desi ii cunosc putin si din realitate! Ce ucenic am ajuns nu!? Se mandresc cu mine! :))

    Foarte frumos ce a zis Djuvara, mie-mi place si ca istoric si ca om … e un batranel de treaba!

    Chiar o sa selectez niste fraze si le voi pune pe blog, ca fiecare ce trece pe aici sa se infructe din ele.

    Cu humanii … din ce am citit e cam asa:

    In Tara Romaneasca Negru Voda a fost cel ce a unit toate formatiunile politice (cnezate, voievodate), nu se stie daca prin forta sau politic, cert e ca el a fost mama si tata lor. Negru Voda fiind acelasi (cica) Basarab, deci humanii au stat si au avut rorl important pe teritoriul asta carpato-danubiano-pontic,
    Im Moldova spre exemplu pana pe la 1200 tot humanii erau cei ce o conduceau, ma rog … formatiunile de acolo! Au venit tatarii si i-au alungat, desi asta se aplica doar la cei din conducere, refuz sa cred ca populatia jumana a disparut precum populatiile S Americane. Tatarii nu aveau treaba cu moldova, ei doar o tranzitau trecand la ungurii de azi si jefuindu-i. Asa se explica de ce l-au trimis pe Dragos, asta a descalecat si a facut o `zona tampon` intre ei si tatari, Moldova! Dupa al 2 lea descalecat Bogdan e cel ce le-a dat cu teflan-n … ungurilor, nu a vrut sa fie supus!
    Deci humanii au fost pe aici si chiar cu rolur important, deci chiar sta in picioare teoria lui!

    In rest tot ce a zis in articolul ala e perfect adevarat! Imi place si rezonez cu el!

  11. bai cretinule Ionut Puerava; Prea des si cu prea multa nesimtire denigrezi tu comunitatea armana din romania! stim ca faci parte din redactia daima si ca esti un ghindoc manipulat ca sa atraga cititori si sa starneasca polemica atat de necesara existentei jurnalistilor! Dar tu imbecilule limiteaza-te la etnia in care mama ta te-a nascut si nu mai defaima membrii comunitatii aromane. Prin ceea ce scrii dobitocule jignesti pe orice membru al comunitatii armane. Daca esti makedon si faci asta inseamna ca meriti sa fii scuipat intre ochi! Daca nu esti makedon si ai tupeul sa murdaresti in acest fel numele comunitatii aromane inseamna ca meriti mai mult decat atat; prieteneste te sfatuiesc ca pe viitor sa fii mai atent; cu toate ca esti o musculita ce bazaie pe harta Romaniei pana la urma vei supara foarte tare..si sa nu te miri cand vei fi luat la suturi pana ti se va schimba freza aia din cap!

  12. ==Aromânii – Identitate prin nume şi limbă==
    ===Percepţia aromânilor în România===
    În România, în prezent, există două curente a percepţiei identităţii ”aromânilor”.
    1. Comunitatea Aromână din România (Fara Armână ditu România) ce constituie voinţa a peste 6000 de membri, ce susţin legitimarea existenţei poporului armân (român=romanus=latin) ca grup etnic distinct de corpul majoritar DACO-român, ca fiind urmaşii lui Filip şi Alexandru Makedon, ce vorbesc propria limbă NEO-LATINĂ, romanică răsăriteană (machedonă/armână) şi NU DACO-română. (fapt ce ar legitima exercitarea dreptului la serviciul religios şi educaţional, în limba maternă armână/machedon-armână).

    2. Societatea de cultură Macedo-Română având un număr de membri necunoscut, ce consideră că „aromânii” sunt DACO-români, ce trebuie să utilizeze ca limbă maternă DACO-româna („ca variantă literară a limbii machedone/armâne”) atât în ÎNVĂŢĂMÂNT cât şi în BISERICĂ .

    ===„Aromânii şi Aromâna în Conştiinţa Contemporană „ ===
    Acad. Matilda Caragiu Marioţeanu –
    * „Aromânii şi Aromâna în Conştiinţa Contemporană” editura Academiei Române, Bucureşti, noiembrie-2006.
    * „The Aromanians and the Aromanian Language in Contemporary Consciousness”.
    * „Les Aroumains et L’Aroumain dans la Conscience Contemporaine”.
    * „Armãnjilji i Armãna tu Chirolu di Adzã”.
    Un dodecalog al Aromânilor sau 12 adevăruri incontestabile, istorice şi actuale, asupra aromânilor şi asupra limbii lor.

    Motto: „Daţi Cezarului cele ce sunt ale Cezarului, iar lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu.” (Matei, XXII, 21)
    1. Aromânii (macedo-vlahii) şi limba lor maternă EXISTĂ astăzi şi de două mii de ani. Tocmai de aceea se vorbeşte despre ei din secoloul al X-lea, de aceea li se STUDIAZĂ de 200 de ani limba, este COMPARATĂ cu altele; de aceea se scrie o LITERATURĂ în aromână şi PENTRU aromâni, se publică reviste, se fac emisiuni radio-difuzate sau televizate ÎN AROMÂNĂ şi PENTRU aromâni; de aceea se fac Congrese ale aromânilor (De ce nu? Orice alt grup, constituit pe baza oricărui criteriu, o poate face: surzi, uriaşi din toată lumea – oameni ce depasesc 2 m, – grupuri religioase etc. Se reunesc în Congrese internaţionale).
    2. Aromânii sunt dintotdeuna sud-dunăreni.
    Ei sunt continuatorii populaţiilor sud-est europene romanizate (macedoneni/ greci/ traci/ iliri) sau colonizate de romani (în orice caz, nimic SLAV în această epocă): latina a asimilat o parte din aceste limbi autohtone. Acest proces s-a desfăşurat pe un teritoriu destul de mare şi de compact, care se întinde între Carpaţii de nord şi până la sud de Balcani. Pe acest teritoriu s-a format vechiul popor român, destul de unitar la început (până între secolele VII-IX), mai ales din punctul de vedere al limbii.
    3. Limba veche româna (străromână/ româna comună/ ~primitivă/ protoromâna) vorbită pe acest teritoriu era o limbă unitară.
    Ea prezenta, totuşi, diferenţe REGIONALE, datorate substraturilor şi trăsăturilor caracteristice ale latinei vorbite de ocupanţii romani. Şi totuşi, UNITATEA vechii limbi române, pastrată şi astăzi, este surprinzătoare (în evoluţia fonetică a latinei spre noua limbă, în tipurile morfologice şi în realizările concrete ale morfemelor, în vocabularul fundamental identic, în evoluţiile sistematice comune etc.).
    4. Unitatea teritoriului unde se vorbea româna comună a fost scindată de sosirea slavilor între Dunăre şi Balcani.
    O bună parte din populaţia românească veche a fost deznaţionalizată, altele au fost împinse spre nord/ vest/ sud (poate, începand din a doua jumătate a secolului al VI-lea). Rezultatul: PATRU grupuri de vechi români, deveniţi, de-a lungul secolelor:
    ROMÂNII din nordul Dunării sau DACO-ROMÂNII (locuitorii Daciei), AROMÂNII (Macedo-Vlahii, termen pe care îl prefer, căci evită confuzia: nu există „români ” în teritoriile unde au trăit şi trăiesc ar(u)mâni/ rr/m/ni; dimpotrivă, v(a)lahi, da, căci cu acest nume au denumit şi denumesc vecinii pe TOŢI românii, din nordul şi din sudul Dunării), MEGLENITII (MEGLENO-ROMÂNII/ ~ – VLAHII, strâns legaţi de aromâni), din Câmpia Meglen, la nord de Sârunâ (Thessaloniki), şi ISTRIENII (ISTRO-ROMÂNII/ ~ – VLAHII), din Peninsula Istria.
    5. Vechea limba română s-a scindat în cele patru ipostaze actuale ale sale.
    În ce priveste limba, cu câteva excepţii, marea majoritate a lingviştilor recunoaşte existenţa unui trunchi comun, româna comună, care se continuă aproape neatinsă în cele patru ipostaze actuale ale acestei limbi comune, corespunzătoare celor patru grupuri de vechi români: româna (daco-româna/ -v(a)laha), limba naţională/ literară a României, aromâna (macedo-româna/ – vlaha) şi meglenita (me-gleno-româna/ – vlaha; variantă a aromânei?), vorbite în sudul Dunării, în ţările balcanice, şi istriana (istro-româna/ – vlaha), vorbită în Peninsula Istria.
    Lingviştii au denumit aceste variante „dialecte” şi anume, „dialecte” ale limbii române; în acest moment al expunerii mele, este nevoie să completez ultima parte a citatului din Puşcariu (al 3-lea adevăr din DODECALOG) cu textul următor: „… se găseşte în cateşipatru DIALECTELE” (s.n.). Eu însămi, urmând tradiţia lingvistică românească (şi străină, în această privinţă, referitor la latinitatea sud-est europeană), am folosit această terminologie, explicând, totuşi, în cursurile mele studenţilor şi mai târziu, în cartea mea, Compendiu de dialectologie română, că este vorba aici numai de o definitio nominis şi nu de o definitio rei (constatare ce aparţine marelui lingvist francez Paul Meyer, formulată încă din 1875). În ultima vreme, după câteva decenii de lucru, mi-am dat seama că problema se situează „dincolo” de lingvistică. Într-un studiu din 1988, aplicând a 5-a din opoziţiile stabilite de Eugenio Coseriu „au-dela du structuralisme”, `langue historique – langue fonctionnelle`, mi s-a reconfirmat opinia asupra INUTILITĂŢII discuţiei pe marginea limbii şi a dialectului: româna comună este o limbă ISTORICĂ, ce are un adjectiv propriu, limba română. Acest adjectiv aparţine fiecăreia dintre limbile vorbite de românii (vlahii, pentru vecini) din nordul şi din sudul Dunării, care sunt dialecte ISTORICE ale românei comune. Dar, pe de altă parte, fiecare ipostază actuală a acestei limbi istorice, româna comună, este o limbă FUNCŢIONALĂ, o limbă care funcţionează ca atare.
    6. Aromâna este limba maternă a aromânilor, care le conferă conştiinţa lor etnolingvistică.
    Este mijlocul folosit spre a se înţelege intre ei, de secole. Este ceea ce le dă o conştiinţă etnolingvistică aparte, le conferă „la dimension de l’homogeneite donnee par l’alterite du langage, comme le dit Coseriu, en principe”. „Alterite” înseamnă aici „le fait d’etre autre, caractere de ce qui est autre” (cf. Petit Robert, s.v.); aceasta înseamnă că orice aromân, având o limbă a lui, se simte, în ţările balcanice, un ALTUL, o fiinţă diferită de albanezi, de greci, de slavi, de turci. Tocmai limba lor este, fără îndoială, aceea care i-a înscris pe aromâni definitiv în istorie. Această calitate a limbii materne a aromânilor îi conferă „dreptul de cetate”, dreptul de a exista ca atare, de a fi vorbită, folosită pretutindeni – în familie, pe stradă, în Biserică, în literatură-, dreptul de a fi analizată ca limbă funcţională, comparată cu alte limbi etc. Istoric ea este o VARIAŢIUNE a românei COMUNE (şi nu a ROMÂNEI pur şi simplu, căci aceasta este limba funcţională a românilor din nord).
    Această ROMÂNĂ COMUNĂ este o etapă istorică necesară, INDISPENSABILĂ în orice abordare a succesoarelor latinei orientale din nordul şi din sudul Dunării (etapă care a fost totuşi eliminată de unii dintre lingviştii români).
    7. Exista DOUĂ categorii de aromâni: a. „autohtoni” si b. în diasporă.
    A vorbi despre aromâni „în bloc” înseamnă a comite cea mai gravă dintre greşeli, cu consecinţe practice dăunătoare în mai multe domenii.
    Aromânii care locuiesc în ţările balcanice (Grecia, Albania, ex-Iugoslavia, Bulgaria) sunt „autohtoni”, adică se găsesc, de la naştere, (ca popor neo-latin), aproximativ acolo unde trăiesc azi (am pus cuvântul autohtoni între ghilimele tocmai din respect faţă de acei istorici/lingvişti etc. care consideră că patria primitivă a aromânilor se află undeva mai la nord de actualele regiuni în care trăiesc). Aici, acest cuvânt nu vrea decât să sublinieze diferenţa dintre aromânii care au ramas acolo unde s-au născut strămoşii lor şi cei care au părăsit aceste locuri, aflându-se în diaspora). Aromânii din ultima grupă, din diaspora, sunt cei ce se găsesc oriunde în lume (în ţările din Europa, inclusiv în România, în cele două Americi, în Australia etc.).
    8. Statutul aromânilor „autohtoni” locuind în ţările balcanice este cu totul diferit de acela al aromânilor din diaspora.
    Aromânii din ţările balcanice sunt MINORITARI în raport cu populaţia majoritară din statul în care trăiesc.
    Această calitate le conferă DREPTURI, acordate în lumea întreagă oricărei minorităţi, în orice ţară. Dar este necesar ca EI ÎNŞIŞI, aromânii care trăiesc în ACELE ţări, să şi le ceară, să încerce să şi le obţină. Consider că orice intervenţie venită din AFARĂ nu ar putea decât să înrăutaţească relaţiile dintre etniile balcanice. România mai ales, după părerea mea, nu trebuie să mai repete greşeala comisă acum mai bine de un secol şi un sfert, intervenind în ÎNVĂŢĂMÂNT (în româna LITERARĂ şi, mai mult decât atât, predându-se exclusiv limba, literatura, istoria, geografia DACOromânilor, în timp ce copiii aromânilor îşi pierdeau limba maternă şi nu ştiau nimic despre istoria lor, despre cultura şi personalităţile lor…,nimic despre ei înşişi) şi în BISERICĂ, unde se oficia slujba în limba română literară (rezultatul, un exemplu : biserica românească din Sofia (Bulgaria) a fost clădită de aromâni, mai mult, singurele persoane, femei în vârstă, care asistau la slujbă, într-o duminică a începutului de septembrie 1989, când a avut loc, la Sofia, Congresul A.I.E.S.E.E., erau, TOATE, aromânce – preotul român însuşi dându-ne aceste explicaţii. Slujba era însă ţinută în limba română literară. CUI PRODEST?). Evident, statul român îi poate AJUTA pe aromânii din ţările balcanice cu cărţi, burse de studii, învăţători şi preoţi, dar aceştia trebuie să cunoască aromâna şi să fie chemaţi / acceptaţi de aromânii „autohtoni”. Românii din sudul Dunarii nu ţin geografic de românismul nord-dunărean, ci istoric, prin origine şi prin unitatea de limbă şi de nume; deci România nu are de ce să se amestece în procesul însuşi: ea poate proceda ca orice altă ţară, înrudită sau nu prin limbă (Franţa, Italia, Germania, S.U.A. etc.), care îşi îmbogăţeşte zi de zi patrimoniul cultural în TOATE ţările. A relua vechea acţiune culturală aplicată începând cu 1864 înseamnă noi asperităţi şi fricţiuni, mai mult decât periculoase.
    9. Statutul aromânilor aflaţi în diaspora (în România ~ în altă parte) are specificul lui.
    Aromânii care locuiesc în orice altă ţară din lume pot, dacă trăiesc în grupuri compacte şi dacă o doresc, să se constituie în MINORITĂŢI şi să-şi ceară drepturile. Situaţia aromânilor din România este, după opinia mea, cu totul diferită: aceşti aromâni au venit în România în mod DELIBERAT, nimeni nu i-a obligat să o faca. Ei au sosit aici avand conştiinţa (inculcată, târziu, de intelectualii aromâni, români, străini, pe cale culturală, deci) că ei sunt români – ceea ce şi sunt, istoric vorbind-, a fost ALEGEREA lor. Să spunem însă că noi TOŢI cei care trăim în România, ţara care ne-a primit, care ne-a oferit un acoperis, o viaţă materială (care era foarte satisfăcătoare înainte de al doilea război mondial), o cultură, suntem MINORITARI în această ţară?
    În care limbă George Vraca sau Toma Caragiu au devenit uriaşi ai artei scenice? Nu în româna literară? Toma Caragiu este născut chiar în Grecia şi, prin ţara sa de naştere, el aparţine şi acesteia ) ca şi George Murnu, Nicolae Batzaria, Marcu Beza, dintre cei ce au scris şi în aromână şi în româna literară; ca şi Eugen Ionescu, care, invers, este scriitor de limbă franceză, mai ales, dar este român de origine; şi nimeni nu se supără pentru asta).
    Consider, de aceea, că a legaliza o comunitate aromânească MINORITARĂ în România, astăzi, ar constitui cea mai mare absurditate a istoriei contemporane a aromânilor.
    10. Numele aromânilor trebuie să fie AROMÂN şi MACEDO-VLAH.
    Se ştie ca TOŢI românii, nord- şi sud-dunăreni, îşi zic ei înşişi cu un cuvânt care îl continuă pe latinescul ROMANUS. Se ştie, de asemenea, că TOŢI vecinii îi denumesc pe TOŢI românii cu termenul germanic prin care popoarele respective îi numeau pe romani (vlah, cu toate variantele sale). Cercetătorii i-au denumit, mai ales, MACEDO-ROMÂNI. Consider acest termen echivoc (cum am arătat şi mai sus, adevărul nr.4) şi propun, de aceea, ca el să fie înlocuit prin MACEDO-VLAH, „compus” pe care îl datorăm de altfel părintelui Gramaticii aromâne sau macedonovlahe, Mihail G.Boiagi (mi-am permis să fac o mică rectificare: macedo-, în loc de macedono-, şi să adaug o trăsătură de unire).
    Faptul de a folosi elementul macedo- nu trebuie să-i supere pe cei din ţările balcanice: această denumire este folosită de cel putin 200 ani (exemplul lui Boiagi, 1813). Acest element, urmat de numele etnic, exclude orice confuzie: macedo-slav este altceva decât macedo-vlah etc. Dimpotrivă, utilizarea termenului Macedonia/ Makedonia, ca şi adjectivul corespunzător macedonean/ makedonski creează multe confuzii. Se ştie că Makedhonia este… „une macedoine/ salade de fruits, de legumes”, adică un amestec de populaţii. Tocmai de aceea, pentru că informaţia individualizatoare a numelui etnic să fie păstrată intactă (altfel spus a se evita orice confuzie , trebuie ori să se dea alte nume, ori să se adauge la numele etnic un atribut situaţional. A da numele Makedonia unei republici slave create după război şi care are frontiera cu o provincie grecească (las la o parte aspectul istoric al problemei) care se numeşte tot Makedhonia înseamnă a crea confuzie (situaţia este identică , aproape, cu aceea care s-a produs, tot după război, cu termenul Moldova: s-a „furat” numele unei vechi provincii istorice din România şi s-a dat altei provincii româneşti – furată ea însăşi de sovietici, creându-se… noua „Republică Sovietică Socialistă Moldovenească”, această provincie / republică nou creată având, de fapt, numele ei propriu: ea se numeşte dintotdeuna Basarabia). Deci: Macedonia ~ macedonean = echivoc (Moldova ~ moldovean = echivoc) ! Repet: CUI PRODEST? În orice caz, nu ţărilor balcanice! (confuziile pot fi grave sau numai derutante – un exemplu din ultima categorie: la apariţia, în România, a dublului dicţionar român-macedonean şi macedonean-român, multe persoane au crezut că era vorba de un dicţionar aromân! Explicaţiile pe care le-am dat mereu m-au costat mult timp pierdut: respectivul „macedonean” era, de fapt, „macedo-slav”!).
    Aşadar, numele etnic este foarte apropiat, prin natura sa, numelui propriu: dacă într-o familie sunt mai multe Maria, se caută o modalitate de a le individualiza (adaugându-se sufixe, atribute etc.; de ex., în română: Maria, Marioara, Mariuca, Marica, Maricica, Maria mare, Maria mică, Maria a Domnichii etc.; pentru Moldova, se spunea Moldova Sovietică, se spune acum Moldova de dincolo de Prut etc.).
    Confuzie înseamnă „lipsă de precizie”, ceea ce duce la eroare, derută, haos şi alte tulburări de toate felurile. De aceea, numele MACEDO-VLAH mi se pare cel mai potrivit.
    11. Aromânii sunt creştini ortodocşi. Ortodoxismul lor are specificul lui (spre deosebire de acela al românilor din nord).
    Distinctia `creştin ~ ortodox` deosebeşte pe aromâni şi aromâna (vocabularul ei) de românii şi româna din nordul Dunării: dacă, pentru toţi românii, creştinismul este FUNCIAR, PRIMORDIAL şi LATIN, în schimb, ortodoxismul este ADOPTAT TARDIV şi NEOGREC la aromâni, dar ÎNSUŞIT, VECHI (de peste un mileniu) şi BIZANTINO-SLAV la românii din nord. Vocabularul aromân conţine foarte putine elemente de ritual ortodox, iar literatura rituală este, şi ea foarte rară. De fapt, aromânii nu au avut o organizare ecleziastică proprie, biserica greacă impunandu-se, târziu, ca atare.
    12. Aromânii (macedo-vlahii) trebuie să aibă un singur scop: să-şi cultive limba maternă şi tradiţiile lor.
    Nu cred să existe aromâni care să aibă alte pretenţii în ţările în care trăiesc, în Peninsula Balcanică. Daca există, ei trebuie să aibă grijă şi să vorbească în numele LOR. A implica pe TOŢI aromânii în iniţiative, porniri, acţiuni aberante, incompatibile cu condiţiile lumii contemporane, care vrea să realizeze o înţelegere REALĂ între popoare, înseamnă a descalifica o etnie şi a distruge tot ceea ce strămoşii noştri şi personalităţile noastre au realizat de-a lungul secolelor.
    ==Concluzii finale ale autoarei ==
    „Aromânii (macedo-vlahii) şi limba lor maternă există astăzi şi de două mii de ani.”
    (Matilda Caragiu Marioteanu, DODECALOG, Adevărul nr. 1)
    „Aromânii sunt dintotdeuna sud-dunăreni.”
    (ibidem, Adevarul nr.2)
    „Aromâna este limba maternă a aromânilor, care le conferă conştiinţa lor etnolingvistică.”
    (ibidem, Adevarul nr.6)
    „…aromâna este un `dialect` istoric al unei faze vechi din istoria limbii române [=al străromânei].”
    (ibidem, POST-SCRIPTUM)
    „Aceste ipostaze ale străromânei sunt denumite în lingvistica românească şi romanică „dialecte” [dacoromân, istroromân, macedoromân şi meglenoromân]. Întrebarea care s-a pus şi se pune este „ale cui dialecte?” Răspunsul nu poate fi decât unul: „ale străromânei”, căci oricum am aborda situaţia, limba vorbită de românii sud-dunăreni nu este o varietate a dacoromânei, iar vorbitorii sunt şi au ramas sud-dunăreni.Este clar că problema se situează, cum a spus într-un cadru teoretic Eugenio Coseriu, „au de-la du structuralisme”, dincolo de analiza istorică strictă; opoziţia „limba istorică ~ limba funcţională” scoate în evidenţă faptul că o limbă istorică (străromâna, în cazul nostru), nu este un sistem omogen. […] Or, fiecare din aceste ipostaze ale străromânei funcţionează ca sisteme omogene, şi această calitate le conferă vorbitorilor lor […] sentimentul „alteritătii”, […], sentimentul de a fi un altul, prin limba pe care o vorbesc, diferă de a vecinilor. Diversitatea nu exclude însa unitatea, care este evidentă şi a rămas necontestată la nivelul limbii române vorbite în nordul şi în sudul Dunării.”
    (în volumul Varietatea limbii române şi variaţiile ei locale, p.23; v.în volumul de faţă p.92)
    „Aromânii se pot salva numai prin limba lor maternă. Fără acest certificat de naştere, de mâine nu s-ar mai putea vorbi de aromâni.”
    (din „Aromanii – o criza identitara”, in acest volum; v. Si DODECALOG, POSTSCRIPTUM).
    ===Articol Karl Markus Gauss===
    Articol al scriitorului austriac Karl Markus Gauss: „ceea ce abia, de acum înainte, mai avem de învăţat”
    – Ce limbă se va vorbi în noua Europă? Engleza? Franceza? Sau, poate, aromâna?
    – Îi cunoaşteţi pe aromâni? V-aţi însuşit deja primele cunoştiinţe de bază ale limbii aromâne? Nu? Este mereu acelaşi lucru : toţi doresc să fie europeni şi nici nu ştiu măcar că viitorul Europei va fi decis de „modul cum va fi rezolvată problema aromânească!”
    – „…vai…stăm prost cu virtuţile care se pretind de la noi, europenii cei de azi şi cei de mâine. Şi totuşi există aceşti oameni (aromâni), receptivi faţă de tot ce există în lume, care nu se bazează în mod grosolan pe posesiunile lor naţionale; cărora nu le vine greu, ci le face plăcere să gândească şi să vorbească în două sau mai multe limbi; care nu-şi raportează acţiunile şi năzuinţele, în mod meschin, la un singur stat, ci la mereu mai multe; pentru care graniţele nu înseamnă obsesie, ci o trecere cotidiană; care dintotdeuna practică comerţul şi circulaţia între est şi vest, nord şi sud; care îşi câştigă identitatea tocmai prin contactul cu diferite culturi; oameni cărora toate acestea nu trebuie să li se impună ca nişte ţeluri măreţe, fiindcă ei, din timpuri străvechi, trăiesc toate acestea. Pe scurt: există noul om european. El este AROMÂNUL…”
    – „Izvoarele istorice îi consemnează pe aromâni cu mult înainte de a se vorbi, să zicem, despre danezi, austrieci, flamanzi sau germani. Metropola lor Moscopole era deja un important centru comercial prin care veneau produse exotice din Orient spre nordul Europei, iar de la Veneţia mărfurile europene erau transportate la Bagdad, în vreme ce la Bonn, acolo unde este astăzi Ministerul Economiei, se afla încă minunatul „nimic”. Căci aromânii sunt europeni ai primei ore.
    – „Ei (aromanii) apar din întunecimea istoriei împreună cu vechii greci, la care europenii de azi se referă cu plăcere când vor să prezinte civilizaţia, democraţia, individualitatea drept moştenire, pe care nu o mai poate contesta nimeni. Aromânii, ca şi alte două duzini de popoare, se aflau în Balkani dintotdeuna. Din încăpaţânare pură ei nu sunt slavi, ci romani. În loc să se ţină docil de cel de-al doilea popor roman, cu românii, ei se orientează semeţ după greci, cu care lingvistic nu au absolut nimic comun”
    – Pe scurt: mai bine decât le fac aromânii pe toate nici că se poate! Nu-i de mirare că azi, tocmai lor, le merge atât de rău!”
    – „În timp ce europenii, în secolul al 19-lea, şi-au definit identitatea după criteriul naţional şi s-au organizat în state naţionale, aromânii, care au înţeles să fie un popor între popoare, un mesager între popoare, au început să se înstrăineze”.
    – „ unele sate din munţii Pindului ar putea fi considerate ultimele perle ale unei romanităţi balcanice, al caror şirag, odinioară se întindea de la Istria, pe Dunăre, până în Grecia”
    – Şi concluzia lui Gauss despre viitor:
    – „…după nişte epoci de decăderi atât de dureroase, ar trebui acum, în sfârşit, să se ivească iarăşi pentru aromâni ascensiunea. Căci ceea ce noi, cu toţii, abia acum va trebui să devenim-adică nişte oameni fără prejudecăţi, a căror existenţă se împlineşte nu în închistare, ci în deschidere, persoane întreprinzătoare, flexibile, care îşi rezolvă treburile în toate părţile, europeni entuziaşti, a căror patrie este lumea întreagă-or, asta sunt aromânii de 2000 ani!”
    – „…aromânii sunt, se pare, cel mai bine înarmaţi pentru o Europă nouă.”
    – „Încrederea în forţele proprii nu se poate dezvolta decât în limbile materne.
    – Şi în final, scrie Gauss:
    – „Europa va fi una a diversităţii sau nu mă interesează deloc! Viitorul europei va fi hotarât de problema ‚ aromânească’ !”
    – Mulţumim domnule Gauss!!

  13. asa ca pigmeule jurnalist admirator al lui Mircea Badea si care se screme sa faca rating pe acest mizerabil blog (de altfel si modul in care scrii), ai putea de exemplu sa studiezi cartea „Ionut Puerava- drumul catre Everestul Imbecilitatii” un spermatozoid refulat ce se screme sa faca rating atacand frecvent comunitatea armana din romania.

  14. Stimate „un aroman”,

    De libertatea de expresie ati auzit? Sau reprezinta un concept mult prea profund pentru vederile dv. restranse?

  15. 1.A platit bine „un aroman” sa-i scrie cineva comm-ul ala lung sau e „copy-paste” evident. oricum mai mult de cateva randuri nu poti citii din el din cauza starii de greata pe care o provoaca doar gandindu-te ce pot inventa unii pentru bani.
    2. Blogul apare la tv de vrei ” sa faci rating” ? !

  16. uite am citit toata polologhia. din cate am inteles sunt date istorice, geografice, etc. nu se zice nimic despre „chinurile” pe care le indura aromanii din partea romanilor, deci absolut nimic care sa sustina vreo aberatie a la Canacheu. de unde trag concluzia ca „un aroman” nu a citit copy-paste-u, ca si X, care macar recunoaste.

    sfarsitu punctului 9: „Consider, de aceea, că a legaliza o comunitate aromânească MINORITARĂ în România, astăzi, ar constitui cea mai mare absurditate a istoriei contemporane a aromânilor.”

    inceputul articolului e de infect, ca si finalul

    dar, poate n-am inteles io nimic. cum n-am inteles de ce nu au cititi cei interesati direct de subiect

  17. De ce ar citi cineva un lucru spus de un nene ce nici macar el nu pare sa-l fi citit? E ca si cum ala de la Dacia Pitesti vine sa-mi vanda Loganul si sa spuna ce super masina e, dar el coboara dintr-un BMW!

  18. As vrea sa invat limba. Imi amintesc de limba aramana dintr un cantec de leagan pe care mi-l canta bunica.Imi pare tare rau ca nu stiu limba bunicii mele si adesea, in mod inexplicabil poate, imi lipseste. Si cu toate astea ma simt machedoanca. Am 50 de ani si sunt un om cu scoala multa, ma rog asta nu suna prea bine, poate la randul meu as putea face ceva pentru aceasta comunitate, chiar daca tarziu, vei spune.

  19. Tarziu nu este niciodata! Nu cred ca totul se rezuma la ajutor organizat, fiecare poate face ceva si pentru el si pentru comunitatea lui. De ce nu invatati acum impreuna cu fam dvs!? 🙂

  20. Domnul VANGHELIE e un om REAL, de ACTUALITATE, in EVOLUTIE! Machedonii este zbatutzi in disperare ca n au avut niciodata habar cine sunt, alergand de colo colo au auzit ca trebuie sa se PREAMAREASCA!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *