Neagu Djuvara şi aromânii!

Într-o vineri, în incinta Academiei Române, Fundaţia Culturală „Andrei Şaguna” din Constanţa a organizat o sesiune ştiinţifică cu tema „Perenitatea vlahilor în Balcani”. Printre invitaţi s-au aflat Neagu Djuvara, Dan Berindei şi Constantin Bălăceanu-Stolnici.

Domnul Djuvara, dupa evocarea ascendentelor macedonene ale familiei sale şi a traseelor urmate de aceasta în spaţiul românesc s-a oprit la o problemă care frământă de ceva vreme comunitatea distinctă a românităţii orientale: este sau nu o minoritate naţională în România? Punctul de vedere exprimat de domnia sa lasă deschisă calea opţiunii individuale a apartenenţei descendenţilor vlahilor din sudul Dunării la naţiunea română. Si iată de ce.

Neagu Djuvara crede că intelectualii români au obiceiul de a confunda limba cu naţiunea şi că suntem singurul popor european care-i consideră pe toţi cei care vorbesc româneşte ca sunt români. ”Ori dacă studiezi dreptul şi te întrebi ce este o naţiune” – a continuat domnia sa – „o naţiune e o grupare de indivizi care are un trecut comun, iar istoria Franţei mai adaugă un fapt: aceşti indivizi au voinţa de a reprezenta o comunitate. Nici unul din marile state europene nu se bazează pe unitatea de limbă. Înainte de Revoluţie francezii foloseau vreo saşe-şapte limbi. Limbi nu dialecte. Şi totuşi toţi au manifestat o singură opţiune de a rămâne împreună. În Elveţia, în Spania, în Anglia la fel, mai multe limbi … Deci să nu confundam limba cu naţiunea. Naţiunea e definită de un trecut comun şi dorinţa de a trăi împreună. Nenorocirea face ca acestă unitate lingvistică a românităţii orientale a trăit astfel încât niciodată porţiunea aromână de la Sud de Dunăre nu a participat la istoria României. Deci, dacă în vremurile din urmă au început să vină aromâni pe teritoriile româneşti din Nordul Dunării e pentru că se simţeau mult mai apropiaţi aici prin limbă decât dacă se aşezau în Austria, Ungaria sau în Polonia. Sunt nenumărate familii care după o şedere în aceste ţări au venit în provinciile române pentru că limba era aproape aceeaşi şi s-au simţit români. Dar să ştiţi că românii de aici nu i-au considerat la fel. Ştiu asta şi din experienţa familiei. Când străbunicului meu în 1858 a fost ales deputat, adversarul conservator l-a contestat pe motiv că nu e român. A trebuit să facă un proces prin care să dovedească mai întâi că neamul lui era venit de cincizeci de ani înaintea Regulamentului Organic – asta cerea legea – şi în al doilea rând că erai căsătorit cu o pământeancă. Abia apoi a putut funcţiona ca deputat şi l-a votat pe Cuza.Vedeţi, deci, că mentalitatea la mijlocul secolului al XIX-lea nu-i considera pe cuto-vlahi ca fiind români.” De pe stirilocale.ro!

9 thoughts on “Neagu Djuvara şi aromânii!

  1. Imi place cum incepe ce a scris T. Capidan, o sa-mi fac timp sa citesc tot documentul! 🙂

  2. Important in relatie ce afirma Djuvara et al. sunt ultimele 4-5 pagini din Capidan.
    Adica intalegera contextului istoric a relatiilor ro-aro : scolilor romanesti, propaganda, manualele in armana si literatura dialectala, eforturile romanilor pentru retrezirea sentimentului national, si „readucerea in istorie” aromanilor dupa cei 100 de ani de „pauza” ce au urmat distrugerii Moscopolei si rispirii paturii educate de aromani.

    Ce se incerca in prezent de tiniri armanji ( si chiar Djuvara pare sa-i sprijine) e rescrierea istoriei din perspectiva interesului politic prezent. Nimic nu serveste mai bine la separare si diferentiere decat diferendul, acuzatiile, si conflictul.

    Adevarul istoric mai mult ii incurca. Ramane insa de vazut ce „identitate” isi vor construi armanii daca ei incep prin a
    falsifica si acea putina istorie pe care o au si pentru care exista destule documente ( majoritate in arhivele Bucurestiului, nu a Atenei sau Tiranei)

  3. Pai inceputul sfarsitului a avut loc acum niste ani buni cand insusi numele `comunitatii` a fost schimbat din aromani/armani in armanijykx … asa se pierde urma cica!

    Dupa au abuzat de inocenta unor tineri nestiutori de carte, dar pasionali, tineri care au raspandit ideile astea … bine, au prins doar la cei introvertiti si fara prieteni, care au gasit un mijloc de a avea prieteni si a nu mai fi singuri. Ce ma ingrijoreaza e numarul lor … nici scolile nu mai sunt ce erau …

  4. Doresc sa ajung ca Wallachia era deja populata de genovezi si venetieni , greco-turci si ottomani datorita istoriei care dateaza de acum 2000 ani si dupa invaziei Imperiului Roman si al Imparatului Traian nascut in Andaluzia care a purtat cu el legiunile de soldati de diverse limbi si etnii spaniole si portugheze, pentru a le lasa acolo pe teritoriul ocupat al Daciei . Mai tirziu, Dacia a avut ocupatia otomana timp de 500 ani si limba neo-Latina a fost influentata de toate neologismele si influentele strainilor care au ramas acolo pe teritoriul Daciei sau Wallahiei. Slavii de pe granite au influentat limba neo Latina cunoscuta mai tirziu limba romana. Fluxurile migratoare au fost in toate secolele trecute dar natiunea romana o data instaurata o data cu Unirea Principatelor de A.I. Cuza, a ramas cunoscuta Romania si asta pentru CA are o istorie si o limba de 2000 ani.

  5. Oriucum ar fi minoritate nationala sau nu aromanii isi cauta in continuare identitatea si totusi dupa o istorie extrem de zbuciumata, dupa ce au fost nevoiti sa-si lase casele si tot ce aveau si sa renasca de fiecare data aromanii isi pastreaza optimismul si bucuria de a trai si o anumita seninatate in fata destinului care ne caracterizeaza.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *