Aromânii din Germania!

Vasile Bara

Cel mai mare dintre copiii Barba, Vasile (1918-2007), a început şcoala în Livezi, Grecia, a continuat-o în Uzungi-Orman, Cadrilater, şi a terminat-o în Bucureşti, la Liceul „Gheorghe Şincai” şi la Facultatea de Drept. Înainte de naţionalizările din 1948, a condus fabrica de cherestea pe care tatăl lui o construise la Bicaz, lucrând apoi ca inspector bancar în Sibiu şi Braşov.

Timp de 30 de ani, din 1953 până în 1983, a trăit la Braşov, predând discipline economice la facultăţile de Silvicultură şi Industria Lemnului. În 1983, a emigrat în RFG, împreună cu soţia sa, de origine germană, stabilindu-se la Freiburg im Breisgau, un oraş cu două sute de mii de locuitori din sud-vestul Germaniei.

Doi ani mai târziu, aici a fondat „Uniunea pentru Limba şi Cultura Aromână” (ULCA), o asociaţie care lupta pentru conservarea culturii aromâne în Europa, organiza congrese internaţionale şi edita o revistă, „Zborlu a nostru” („Cuvântul nostru”). De la Freiburg im Breisgau, Barba a promovat teoria potrivit căreia aromânii sunt un popor distinct de cel român, iar vorbirea lor este limbă de sine stătătoare, nu unul dintre cele patru dialecte ale proto-românei – varianta Academiei Române.

Profesorul universitar Şerban Tanaşoca, directorul Institutului pentru Studii Sud-Est Europene, din cadrul Academiei Române, şi vicepreşedinte al Societăţii de Cultură Macedo-Române, spune că teoria promovată de Barba este, de fapt, creaţia lui Constantin Papanace (1904-1985): aromân, membru marcant al mişcării legionare, stabilit în Italia după sfârşitul războiului.

Ajuns funcţionar ONU la departamentul minorităţilor, Papanace ar fi promovat această teză, fără să creadă în ea, ca să uşureze apărarea drepturilor aromânilor din Grecia. „Dacă ar fi continuat mişcarea românizantă (de dinainte de război – n.r.), grecii i-ar fi acuzat pe aromâni că, fiind români, le aduc comunismul în ţară”.

Potrivit unor membri ai comunităţii aromâne, Vasile Barba şi Iosif Constantin Drăgan (viitorul magnat) au fost cei mai fideli aghiotanţi ai lui Papanace, amândoi fiind înrolaţi în Garda de Fier. (Revista „Zborlu a nostru” publicată la Freiburg im Breisgau este editată azi cu sprijinul „Fundaţiei Europene Drăgan”.)

Soţia lui Barba, Katharina, spune că Vasile se cunoştea cu Drăgan şi Papanace, pe care i-a vizitat în Italia, la Salo şi la Milano, dar susţine că bărbatul ei n-a fost niciodată membrul vreunei mişcări politice: „Tatăl lor le-a zis să stea departe de politică”. Sfatul lui Gheorghe Barba ar putea să nu fie autentic. El însuşi fusese membru al Partidului Naţional Creştin condus de Octavian Goga.

Katharina Barba justifică promovarea teoriei etnice de către soţul său: „Dacă aromâna ar fi fost considerată dialect, nu am mai fi putut predinde nimic din partea Europei. (…) Am emigrat în Germania pentru că de aici puteam mult mai bine să luptăm pentru apărearea drepturilor aromânilor”.

Sora lui Vasile, Chiraţa Meghea, spune că fratele ei a ales Freiburg im Breisgau şi pentru că voia să se stabilească într-un oraş apropiat de Strasbourg, sediul Consiliului Europei (COE), ca să-şi faciliteze lobby- ul pe lângă această instituţie.

Între Freiburg im Breisgau şi Strasbourg sunt doar 87 km. Vasile ajungea săptămânal în Franţa, munca lui de convingere pe lângă oficialii COE culminând, în 1997, cu adoptarea recomandării 1.333, document care îndeamnă toate statele europene să-şi însuşească un set de măsuri pentru salvarea de la dispariţie a limbii şi culturii aromâne. Aceasta este considerată cea mai mare reuşită a lui Vasile Barba.

Activitatea din Germania a lui Vasile Barba a fost criticată de mulţi aromâni din ţară. Unii îl bănuiau că era în solda serviciilor secrete care doreau redefinirea comunităţilor etnice din Balcani, alţii îi luau în râs ambiţiile istorico- filologice, amintindu-i că era absolvent de Drept.

„În Freiburg, Germania, trăiesc doar doi aromâni, dl. Barba cu soţia. (soţia avea origini germane – n.r.) Ce să facă cei doi soţi aci, ca pensionari, cum să trăiască? Ei bine, soluţia a fost găsită repede de tot. (…) A fost pusă la punct o nouă «teorie» despre aromâni: aromânii nu mai sunt români, ci un alt popor neolatin. (…) Unii vorbesc şi despre un râu de drahme, ce ar contribui la această manevră.

Fiindcă Grecia nu vrea să audă de o minoritate română de peste 700.000 de români”, nota scriitorul Ion Vulpe. Despre revista pe care Barba o edita în Germania, „Zborlu a nostru”, poetul Zahu Pană scria că „are drept scop, absolut fără echivoc, distrugerea, compromiterea oricărei legături între scrierera românească şi cea în dialect, prin inventarea unui alfabet absurd (…)”.

Astăzi, ideea lui Vasile Barba este continuată de deputatul PDL Costică Canacheu, şeful Comisiei de apărare a Camerei Deputaţilor şi preşedintele Asociaţiei Culturale Aromâne. „Pentru mine, Canacheu e o cantitate neglijabilă”, spune senatorul PNL Puiu Haşotti, şi el aromân, originar din oraşul Veria (nordul Greciei).

„Au spus Academia Română, Xenopol, Iorga şi Theodor Capidan că aromânii sunt români, dar spune invers absolventul unei şcoli tehnice, Costică Canacheu. Odată, i-am zis: «Tu îţi dai seama că, declarând aromânii etnie distinctă, acuzi România că a dus o politică subversivă în ultimii 140 de ani, finanţând instruirea unei populaţii cu care nu avea vreo legătură?! »”, continuă Haşotti. Costică Canacheu nu a dorit să reacţioneze la afirmaţiile senatorului PNL. „Eu cred că, în anii 1980, Vasile Barba a susţinut această teorie din idealism. Cei care au venit în urma lui o fac din interes”, zice Şerban Tanaşoca.

sursa: Evenimentul Zilei

10 thoughts on “Aromânii din Germania!

  1. cred ca nu au avut timp sa intre, dar oricum ei nu prea ma viziteaza ca cica-s oameni seriosi si nu pot intelege ce se intampla aici! 😀

  2. „Cica”…
    Eu chiar sunt serioasa si ma intereseaza lucrurile cu adevarat interesante despre aromani.
    In primul rand eu intru cam rar pe blogul tau, pentru ca idolul tau Seinfeld, pe care zici ca l-ai copiat in blogosfera, nu m-a distrat indeajuns.
    In al doilea rand postarea asta e cel putin curioasa. Are la inceput numele unui oarecare „Vasile Bara”, iar apoi aflam ca era vorba despre lali Vasili Barba.
    In al treilea rand este copiata mot-a-mot din Ev.Z. fara ghilimele si fara un link catre sursa asa cum ar fi normal.
    Deci ai avut dreptate ca nu pot intelege ce sa intampla aici!

  3. Scrie sursa, deci ghilimelele sunt in plus. Ca nu am dat link e un detaliu si a fost alegerea mea, iar lali Vasili Bara este fratele mai mare a doamnei Costea, soacra domnului Mircea Geoana!

  4. Nu se poate contesta ci dimpotriva,trebuie apreciata la modul superlativ,contributia[de altfel fireasca si naturala…au fost si ei tot [A[Romani] urmatorilor:A. Saguna,I.L.Caragiale,St.O.Io-sif, Octavian Goga ,Ma intreb ansa, ce parere sa-mi ”dau” referitor la dl. Canacheu,Oare dansul pe cine reprezinta,pe cine ”serveste”?,.De ce oare-si injura mama ,tara aceasta comuna ROMANIA, care de-a lungul vremurilor cand triste cand bune ,a primit la ”sanul” ei intocmai unei mame iubitoare,si pe copiii ei ,dar si pe uni copii orfani ai istoriei? Ce doreste dl.C,,SA ”DEA DE PAMANT CU ISTORIA,CU DOVEZILE EI? Parerea mea este ca de fapt dialectul aroman[arman] nu este altceva decat un … dialect[!] mai putin stilizat al limbii romane.Nu stiu ce-ar fi spus ilustrul Blaga ,despre acest subiect fara sustinere !?

  5. Limba romana este stadiul actual al limbii protoromane si are 4 dialecte: dacoroman, aroman, meglenoroman si istroroman. Restul e pe blogul meu.

  6. Politica statului roman dpv strategic a fost falimentara fata de romanii sud-dunareni.
    A avut ocazia sa impuna ceva favorabil in 1913 chiar la Bucuresti, dar a ales sudul Dobrogei sub pretextul ca vor fii acolo colonizati aromanii. Dar colonizarile nu au continuat masiv asa cum spera toata lumea si au fost incheiate nu fara amestecul intereselor evreisti de langa Carol II. Deci nu cred ca ar trebui sa blamam incercarile unor aromani constiinciosi de a face ceva ce altii nu au stiut sa faca bine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *