Marile enigme ale Kabbalei creştine

Vreţi să aflaţi mai multe despre marile mistere pe care încearcă să le descifreze „Kabbala”? Despre mijlocitorul Primei Creaţii sau Primul Adam? Despre fiinţele create şi scopul lor? Despre preexistenţa sufletelor? Despre persoanele Divinităţii? Despre a treia stare de depravare sau despre căderea sufletelor? Editura Herald a publicat recent „Kabbala creştină. O aplicare a doctrinelor kabaliştilor evrei la dogmele Noului Testament”, de Franciscus Mercurius van Helmont, alchimist şi scriitor flamand din secolul al XVII-lea. Cartea poate fi comandată la adresa comenzi@edituraherald.ro.

„Kabbala denudata”, documentul cel mai important al intregii literaturi kabalistice creştine, începe cu o expunere sistematica a doctrinelor din „Zohar”, cărora Knorr von Rosenroth le adaugă pasaje paralele din „Noul Testament”. Aceeaşi tehnică este folosită şi in „Kabbala creştină” („Adumbratio kabbalae christianae”), ultimul tratat din „Kabbala denudata”, care a fost scris de van Helmont şi publicat separat datorită importanţei sale deosebite în acţiunea de convertire a evreilor la creştinism.

„Kabbala” a permis ca unii oameni să accepte ideea că profeţiile kabalistice referitoare la Mesia şi-au aflat deplina realizare în Iisus Hristos; însă „Kabbala” nu este compatibilă cu învăţăturile Bisericii despre Treime, căci, prin doctrina Sephiroturilor, ea dă o interpretare diferita vieţii divine. Astfel, spune Ernst Benz, „s-a întâmplat frecvent ca, plecând de la iudaism, kabaliştii evrei să facă un pas spre creştinism; însă ei n-au ajuns niciodată la acceptarea totală a dogmelor creştine. Invers, gândirea kabaliştilor creştini a evoluat de o asemenea manieră încât i-a dus la un conflict deschis cu doctrina tradiţională a Bisericii lor. În felul acesta, grupurile esoterice de evrei şi creştini s-au găsit într-o zonă aflată dincolo de graniţele propriilor religii”.

Autorul cărţii, Franciscus Mercurius van Helmont, a trăit între 1614 şi 1699. Încă de la începuturile carierei sale ca fizician, van Helmont a devenit kabalist, asociindu-se cu Henry More, care făcea parte din grupul filosofilor platonisti de la Cambridge. Împreună au adnotat traducerile textelor kabaliste ale lui Christian Knorr von Rosenroth. Împreună cu Rosenroth, a realizat cea mai completă colecţie de texte ebraice reunite pentru prima oară în „Kabbala denudata” (vol.I în 1677, vol. II în1684). Colecţia aceasta include şi lucrarea „Kabbala creştină” a lui Van Helmont, cunoscută şi sub denumirea de „Dialoguri intre un kabalist si un filosof crestin”.

2 thoughts on “Marile enigme ale Kabbalei creştine

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *