Dansul în viața tinerilor

Fericirea este o stare sufletească ideală către care năzuiește și se străduiește fiecare om. Plăcerea și bucuria sunt bune în sine, ca toate cele create de Dumnezeu. Creștinismul fiind el însuși o religie a bucuriei.

Distracțiile sunt manifestări firești ale organismului. Ele nu sunt numai folositoare, ci chiar necesare întrucât previn extenuarea și surmenajul, restabilesc liniștea, aduc ușurare și destindere, înnobilează caracterul și cultivă relațiile sociale.

În strânsă legătură cu muzica stă dansul. Prețuit de evrei „Și David dănțuia cât putea înaintea Domnului și era îmbrăcat în efod de in” (2Regi 6, 14), a fost condamnat la început de Biserica creștină din pricina stării lui de decadență din perioada respectivă. Însă dacă este cuviincios, dacă nu aprinde instinctele minore, dansul este îngăduit de morala creștină: spre exemplu, dansurile tradiționale românești, în care poporul își exprimă bucuriile și sentimentele sale curate. Ele reprezintă și o formă de distracție colectivă îndeplinind roluri sociale, instructive și colective.

2 thoughts on “Dansul în viața tinerilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *