Magia

O altă formă prin care omul în nesocotește pe Dumnezeu este magia, numită în popor și vrăjitorie. Manifestată prin invocarea puterii demonice în ajutorul oamenilor, aceasta are ca scop împlinirea anumitor dorințe omenești.

Credința în magie și practicarea ei a existat la toate popoarele primitive, de unde a fost preluată atât în timpul Vechiului Testament, cât și de creștini, și este practicată până în zilele noastre.

Formele pe care le-a căpătat magia în timp au dus la diferite manifestări ale acesteia: desfrânarea, spiritismul – chemarea ajutorului diavolilor în camere obscure sau la morminte pentru a-i pedepsi pe cei care sunt încă în viață. Descântătorii pretind că ei cheamă sufletele morților pentru a afla cele viitoare sau pentru a se răzbuna pe cineva. Și în zilele noastre această practică este des întâlnită și se recurge chiar la rostirea anumitor rugăciuni pentru cei care pretind că sunt „vrăjiți”. 

Ghicirea prin lucruri sfinte, precum prin Psaltire, ghicirea cu obiectele Bisericii (cheia bisericii, cenușa din cădelniță, scrierea unor nume pe toacă sau pe ziduri de biserică), ghicirea prin măruntaiele animalelor, ghicirea prin membrele trupului, numită și prevestire sunt cele mai obișnuite forme de magie și iscodiri diavolicești, care amăgesc pe mulți creștini spre a lor pierzare.

În practicarea magiei se folosesc ierburi lumânări, tămâie, amulete , statuete, fire de păr, precum și blesteme, formule specifice și invocarea spiritelor morților sau lucruri și cărți sfinte.

Sfântul Vasile cel Mare așază vrăjitorii în rândul ucigașilor de oameni, după cum precizează și canonul 72: „cel ce se dă vrăjitorilor, sau unora ca aceștia se va canonisi cu canonul ucigașilor”.

Practicanții acestor îndeletniciri demonice n-au nimic în comun cu Biserica lui Hristos, cu viața duhovnicească adevărată, cu dorința de mântuire a sufletului, după cum ne învață Sfânta Scriptură:

Să nu se găsească la tine (…) nici prezicător, sau ghicitor, sau vrăjitor, sau fermecător, nici descântător, nici chemător de duhuri, nici mag, nici de cei ce grăiesc cu morții, căci urâciune este înaintea Domnului tot cel ce face acestea, și pentru această urâciune îl izgonește Domnul Dumnezeul tău de la fața Sa.

(Deuteronomul XVIII, 10 – 12)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *