Duminica rămâne zi de odihnă în Grecia

Ministrul Dezvoltării Economice a adus în discuţie concediul duminical şi eventuala suprimare a acestuia din raţiuni de austeritate economică.

Ziua duminicii, cum se vede foarte clar din etimologia cuvântului, este ziua consacrată Domnului. Prin consecinţă, poziţia Bisericii este următoarea: duminica trebuie să rămână zi de odihnă, pentru a da creştinilor nu numai posibilitatea de a se ruga lui Dumnezeu, dar şi pentru a da posibilitatea oamenilor să se odihnească de lucrările de peste săptămână şi de a se pregăti de săptămâna următoare. De asemenea, noi afirmăm poziţia Bisericii ca lucrătorii din comerţ să fie ascultaţi şi duminica să rămână zi de odihnă şi pentru ei, aşa cum a fost în decursul secolelor.

Mitropolitul Dionisios de Corint, responsabil cu media în Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei

16 thoughts on “Duminica rămâne zi de odihnă în Grecia

  1. Trebuie sa fie si Sabatul liber, in cinstea evreilor care dintre primii au consacrat ziua libera pentru cinstirea domnului.

  2. Dupaia sa faca si sambata, lol, ca dupa doua libere e grele sa te scoli dimineata luni. Eventual toate zilele devin nelucratoare si salveaza mUE Grecia de la faliment pentru ca grecii e si ei cu drepturi.

  3. Mr. Sport : Uite ca bine zici, cam da.

    Freud : Nu e bine ca luni sa fie liber ca am incepe saptamana lucratoare cu marti in care se stie ca-s 3 ceasuri rele. Parca miercuri ar fi cea mai indicata zi sa fie prima lucratoare din saptamana. 🙂

  4. Asistăm adesea la disputa dintre cei ce susțin că Ziua Domnului e sâmbăta contra celor ce susțin că e duminica. Dar oare de ce nu se cercetează adevărul mai profund și biblic ÎNCĂ DE LA CREAȚIUNE PE CÂND NU ERAU EVREI.
    Oare pe vremea Mântuitorului, la templu s-a folosit calendarul roman păgân și doar solar? Ce spune Scriptura despre calendar încă din Geneza? Geneza 1:14 Dumnezeu a zis: „Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semen H226 care să arate vremurile H 4150 (sărbătorile), zilele şi anii;
    Vremurile H4150 sunt mo’ed mo’ed mo’adah, mo-ade „, mo-ade”, mo-aw-daw ” . Și acum să vedem ce e cu acest „moed”. Total „moed” în Biblie e întâlnit de 220 de ori din care :
    Este imposibil ca acest cuvânt H 4150, moed, să nu fie legat de timpul sau locul de închinare. Am luat toate cuvintele ce desemnează vremea, vremi, vremurile și deșii sunt foarte multe în Biblie, 619, doar 5,5 % din ele sunt moed. Cuvântul moed deci nu e concludent pentru vreme sau sezoane. În schimb din totalul de 220 apariții de moed 88 % sunt legate de închinare, atunci nu e logic că Soarele, Luna și Stelele au un rol major în închinare prin desemnarea calendarului??
    „Psalmi 119:89 Cuvântul Tău, Doamne, dăinuieşte în veci în ceruri.” Sau în Scriptura Ediția Numele Sfinte: „ Cuvîntul Tău יהוה YaHWeH, dăinuie în* veci, în ceruri”.
    Psalmi 89:37 ca luna, va dăinui pe vecie şi ca martorul credincios din cer.
    Cuvântul lui YHWH (Dumnezeu) și Luna dăinuiesc în cer prin mesajul lor transmis oamenilor pentru a știi când și unde să se întâlnească cu Creatorul.
    Acum ne vom uita la Scriptură în Leviticul 23:1-3
    Cuvântul tradus „sărbători” în versetul 2 este cuvântul ebraic „Moedim.” Observaţi că Sabatul săptămânal este în principal enumerat printre „moedim.” Aceasta este o dovadă foarte importantă pentru calendar, aceasta dovedeşte că luna trebuie să se implice în stabilirea timpului de Sabat săptămânal.

  5. Leviticul 23:1 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:2 „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: „Iată sărbătorile Domnului ( moed H4150) pe care le veţi vesti ca adunări sfinte, iată sărbătorile Mele (moed H4150): 3 Şase zile să lucraţi; dar ziua a şaptea este Sabatul, ziua de odihnă, cu o adunare Sfântă. Să nu faceţi nici o lucrare în timpul ei: este Sabatul Domnului, în toate locuinţele voastre.
    Este o realitate faptul că în engleză cuvântul „săptămână” „vine de la cuvantul teuton pentru schimbare – indică schimbarea fazelor lunare” ( Larry Page de origine a lui Freeman Calendar , p. 2-3.). Deci, chiar cuvântul folosit de obicei astăzi, în limba engleză conţine o amintire îndepărtată a locului său original în adevăratul calendar al lui YHWH ( Dumnezeu).
    În Eerdmans Manual de Biblie , p.. 111, citim:. „… În cele mai vechi timpuri Sabatul săptămânal a fost ajustat pentru a coincide cu festivalurile majore, sau chiar cu lunile noi (a se vedea Leviticul 23). După exil, Sabatul zilei a şaptea a fost respectat mai cu stricteţe [?] şi a devenit independent în calendarul lunisolar. Deci, evreii ortodocşi au avut probleme privind relaţia dintre sabate şi festivaluri.”
    Interesant, cuvântul „sărbători” în versetul 2 de mai sus este, de fapt, cuvântul „MOWADAH” – exact la fel ca „anotimpuri” în Geneza 1:14 şi Psalmii 104:19. Deci,aceste versete din Leviticul 23 se vor citi după cum urmează: „Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le:.” Numirile în funcţii ale Domnului, pe care le veţi vesti a fi adunări sfinte, acestea sunt NUMIRILE Mele ”
    în Leviticul 23. Este clar, că Luna a fost stabilită pentru numirile [mowadah] lui Dumnezeu. În Psalmul 104 și versetele din Leviticul 23 (2-3) este dovada că singurul mijloc prin care Sabatul zilei a şaptea a fost calculat a fost după lună ! Sabatul este un mowadah – luna a fost făcută pentru mowadah. Nu este absolut nimic în Biblie care specifică că soarele face acest lucru. Soarele desparte zilele, unele de altele, dar numirea zilelor sfinte o face Luna, așa cum bine precizează Psalmul 104.
    Coroborare”, provine de la Eclesiastul 43, scrisă iniţial în ebraică, în intervalul de timp 190-180 î.Hr. şi tradusă în greacă în jurul anului 132 BC :
    „Şi apoi luna, mai punctuală, pentru a marca ori (de fiecare dată), un semn veşnic: Este luna care semnalează sărbătorile, un astru, care dispare după ce a fost pe deplin. Lunile derivă numele de la ea (Luna), ea în ceruri minunată în fazele ei, banner-ul de gazde de pe mare, strălucind în bolta cerului „(versetele 6-8).
    Observaţi în versetul 7 cuvântul ” sărbătorile . ” Cuvântul de bază grecesc aici pentru „sărbători” este heorte ( a lui Strong # 1859) şi este exact acelaşi ca cel din versiunea greacă Septuaginta Levitic 23:2 – care, în versetul 3 include Sabatul zilei a şaptea! Deşi este considerat Eclesiastul apocrif, aceasta descrie fidel voia Creatorului.
    Biblia ortodoxă, înțelepciunea lui Isus Sirah cap 33,7-9

    7. Pentru ce zi pe zi întrece şi toată lumina zilei anului de la soare este?
    8. Prin înţelepciunea Domnului ele s-au deosebit între ele, că El a statornicit vremuri felurite şi zilele de praznic.
    9. Dintre ele pe unele le-a înălţat şi le-a sfinţit; pe altele le-a pus în numărul zilelor

    Capitolul 43
    7. Şi luna, totdeauna exactă, însemnează lunile şi împarte timpul.
    8. Din lună este semnul sărbătorii, lumină care scade până la sfârşit.
    9. Lunile anului sunt după mersul ei, minunate schimbări face crescând.
    10. Cort taberelor intru înălţime, întru tăria cerului strălucind.

  6. Dacă am fi sinceri nu am fi ignoranți. Care sabat este adevărat, cel de la vest sau de la est de meridianul 180, de schimbare a datei? Meridianul 180 este meridianul de schimbare a datei. Dar de ce doar de o parte și alta a acestui meridian sunt două zile diferite?? La restul de meridiane este aceeași dată calendaristică și între 2 meridiane succesive este o diferență de 1 oră, doar la meridianul 180 este diferența de dată diferită.
    Acest meridian merge mai mult prin Oceanul Pacific dar atinge și câteva țări de pe uscat. Dacă ați dori cu adevărat să știți ziua de odihnă, chiar și numai acest fenomen (existent doar din 1884) v-ar fi fost suficient ca să vedeți că nici sâmbăta și nici duminica actuală din calendarul Gregorian nu este adevărata zi a șaptea din săptămâna biblică. Oare copiii lui Noe după ce au coborât din arcă și s-au întâlnit după mii de ani de o parte și alta a meridianului 180, aveau zile diferite de închinare???
    De ce Dateline Internaţional a fost stabilită?

    Dateline Internaţional nu este un dispozitiv arbitrar, aşa cum unii cread. Este o confirmare a unui fapt de netăgăduit a astrofizicii care implică mişcarea pământului în raport cu soarele. Datorită rotaţiei pământului într-o direcţie inversă acelor de ceasornic, unul care călătoreşte în direcţia est va câştiga timp, şi unul care călătoreşte într-o direcţie vest, va pierde timp. Acest fapt a devenit evident în zilele când marinari timpurii au descoperit că, atunci când au făcut înconjurul lumii, fie au câştigat sau a pierdut o zi. Dar adevărata IDL este cea dată de soare ochestrat de lună, nu cea impusă de om.
    Datorită sistemului de fuse orare, la meridianul 180 de grade există o decalare de 24 de ore între două puncte vecine de o parte şi de alta a acestui meridian, anume la est de meridian avem o dată, iar la vest avem aceeaşi oră dar cu o zi în urmă. Cu alte cuvinte, este necesară o schimbare de dată, ori de câte ori, se traversează acest meridian. Practic, pentru evitarea confuziilor, această linie a fost convenţional deviată în aşa fel încât să se evite orice regiune locuită. Atunci când se traversează acest meridian 180 de grade mergând spre est, se scade o zi din dată, iar când se traversează mergând spre vest, se adaugă o zi la dată.

    Mutarea Dateline Internaţional la Ierusalim, nu ar putea schimba ordinea de zi din ciclul săptămânal. Acest lucru ar arunca Ierusalimul în tulburări incredibile! Imaginaţi-vă agitaţia de la apus, în Ierusalim. Pe partea de vest a IDL ar începe Sabatul, în timp ce pe partea de est a liniei va începe vineri. Partea de vest a Ierusalimului ar putea călători în partea de est şi să desfăşoare activități ca de obicei. De asemenea, după 24 de ore mai tarziu, sambata seara ar merge în partea de vest a Ierusalimului, în timp ce Sabatul începe în partea de est. Evreii ar putea călători în partea de vest şi afacerile ar putea merge ca de obicei.

    Aceasta poate fi posibil pentru cei care doresc două zile de Sabat, sa treaca de la vest la est, şi să înceapă Shabatul din nou. Cei care doriţi să săriţi peste aproape toate Sabatele ați putea traversa strada principală de la est la vest şi să meargeți de la apus la apus vineri.

    Acest scenariu ar putea apărea oriunde pe pământ, dacă Date line Internaţional s-ar situa pe un continent sau teren mare, mai degrabă decât pe o întindere de apă, aşa cum este acum. Autorităţile evreieşti sunt foarte conştiente de acest fapt. Ei au considerat deja problemele implicate în respectarea Sabatului în diferite părţi ale lumii, în special pentru oamenii de afaceri evrei care trebuie să traverseze Dateline Internaţional în mod regulat.
    Dar adevărata IDL este cea dată de soare ochestrat de lună, nu cea impusă de om, conform Geneza 1:14. Dumnezeu a zis: „Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii;
    Psalmi 104:19 El a făcut luna ca să arate vremurile; soarele ştie când trebuie să apună.
    Deci este clar că vremea închinării „moed”, unde intră și sabatul adevărat, e marcat de lună și soare, împreună, nu doar de soare ca în calendarul actual.

  7. Modificări în calendar în era creștină
    Ziua de 4 Oct 1582 era joi iar 5 devine 15 (deci vineri, ziua a șasea dispare și vine luni pe locul ei, care de fapt era ziua a doua)
    Înainte de schimbare
    Soarele răsare și apune la 1-2 minute diferență de la o zi la alta.
    După schimbare între ziua 4 și 15 nu mai sunt 1-2 minute diferență (cade la o zi la alta), ci 12-13 minute.
    Noua săptămână rămasă cum puteți crede că este neîntreruptă?? Luna are mișcarea sincronă cu Pământul și asemenea modificări s-ar da de gol imediat de faza lunară.

    România doar în 1924 a făcut reforma și atunci s-au scos 13 zile din calendar.
    În România 1924 din:
    http://www.hexaimeron.ro/Calendar/Rezistenta.html
    „Dacă în 1582 diferenţa gregorian – iulian era stabilită (de către gregorieni) la 10 zile,
    În 1700 diferenţa creşte la 11 zile (anul iulian este bisect!)
    În 1800 diferenţa creşte la 12 zile (anul iulian este bisect!)
    În 1900 diferenţa creşte la 13 zile (anul iulian este bisect!)
    1) În urma hotărârii sinodale ce a urmat Congresului de la Constantinopol 1923, cele 13 zile suprimate au fost 1 (marţi) – 13 (duminică) octombrie 1924. Astfel 14 octombrie pe vechi ce trebuia să fie luni a devenit în calendarul „iulian rectificat” marţi. Deci se schimbă şi situaţia lunară. Şi atunci toate datele pascaliei Părinţilor cad luni, nu duminică! Iată o primă consecinţă smintitoare a hotărârii pripite”.
    Deci sabatul zilei a șaptea se transferă pe ziua întâia, duminica devine ziua a doua, chiar dacă noi o botezăm altfel, istoria e clară, dacă se păstrau zilele în ordinea creațiunii acest transfer nu se putea efectua. Ziua a 14-a din luna lunară astronomică are altă configurație lunară decât ziua întâia, și din punct de vedere astronomic este strict interzisă acestă modificare. Luna și soarele nu se schimbă la comanda omului.
    Deci sabatul zilei a șaptea se transferă pe ziua întâia, duminica devine ziua a doua, chiar dacă noi o botezăm altfel, istoria e clară, dacă se păstrau zilele în ordinea creațiunii acest transfer nu se putea efectua. Ziua a 14-a din luna lunară astronomică are altă configurație lunară decât ziua întâia, și din punct de vedere astronomic este strict interzisă acestă modificare. Luna și soarele nu se schimbă la comanda omului.
    Deci 14 oct 1924 ar fi trebuit să fie ziua de luni = a doua zi din săptămână, și ea devine după schimbare marți, a treia zi din săptămână, dar noi zicem că luni se poate transforma în marți, ceea ce este logic că și sâmbăta se poate transforma în duminică și duminică în ziua de luni a săptămânii.
    Cine este omul să modifice legile cerului??

  8. Nu vedeți că sabatul săptămânal biblic cade pe zile fixe în luna lunară adevărată (nu cea imaginară) atât în Vechiul testament cât și în Noul testament?
    V.T. Porunca a 4-a
    Sabatul zilei a șaptea comemorează CREAȚIUNEA dar și ELIBERARE DIN SCLAVIA PĂCATULUI sau a EGIPTULUI
    Deuteronom 5:12-15 dovedește că Abib 15 , ziua eliberării lui Israel , este Sabatul săptămânal. Interesant , a patra poruncă din Exodul 20:8-11 are legături cu Sabatul din săptămâna Creației . Deuteronom 5 are legături cu Sabatul din ziua în care Israelul a fost eliberat din Egipt, pe care toată lumea trebuie să recunoască, a fost pe ziua 15 a spicelor, având în vedere că Paștele este o sărbătoare cu dată fixă ( Abib 14 ) .
    Deuteronomul 5:12 Ţine ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti, cum ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău.13 Şase zile să lucrezi şi să-ţi faci toate treburile.14 Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă a Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici măgarul tău, nici vreunul din dobitoacele tale, nici străinul care este în locurile tale, pentru ca şi robul şi roaba ta să se odihnească întocmai ca tine.15 Adu-ţi aminte că şi tu ai fost rob în ţara Egiptului şi Domnul, Dumnezeul tău, te-a scos din ea cu mână tare şi cu braţ întins: de aceea ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, să ţii ziua de odihnă.
    În ce zi se aplică Versetul „te-a scos din ea cu mână tare şi cu braţ întins: de aceea ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, să ţii ziua de odihnă”??? Biblia nu ne lasă să bâjbâim aici: Au ieșit din Egipt în ziua 15, luna întâi Numeri 33:3 Au pornit din Ramses în luna întâi, în ziua a cincisprezecea a lunii întâi. A doua zi după Paşte, copiii lui Israel au ieşit …,”
    Deci luna întâi, Abib sau Nissan, sabat pe data de 15 a lunii lunare.
    Mana dezvăluie adevăratul sabat între 15 și 22 a lunii
    Exodul 16:1 Toată adunarea copiilor lui Israel a plecat din Elim; şi au ajuns în pustia Sin, care este între Elim şi Sinai, în a cincisprezecea zi a lunii a doua după ieşirea lor din ţara Egiptului.
    Putem avea îndoieli că ziua de 15 nu ete sabat?
    Dacă aveți dubii pe parcurs veți afla adevărul.
    Iată că în acea zi de 15, luna a doua luna Zif, are loc cârtirea copiilor lui Israel și în aceeași zi Moise le spune:
    Exodul 16:2 Şi toată adunarea copiilor lui Israel a cârtit în pustia aceea împotriva lui Moise şi Aaron…. 4 Domnul i-a zis lui Moise: „Iată că voi face să plouă pâine din ceruri. Poporul va ieşi afară şi va strânge cât îi trebuie pentru fiecare zi, ca să-l pun la încercare şi să văd dacă va umbla sau nu după legea Mea.5 În ziua a şasea, când vor pregăti ce au adus acasă, vor avea de două ori mai mult decât vor strânge în fiecare zi.” ……8 Moise a zis: „Domnul vă va da astă seară carne de mâncat şi mâine dimineaţă vă va da pâine să vă săturaţi, pentru că Domnul a auzit cârtirile pe care le-aţi rostit împotriva Lui; …..”
    NOTĂ: Ziua când israeliţii au murmurat, a fost la data de 15 a lunii a doua, aceeaşi zi când au ieşit din Egipt. În instrucţiuni, YHWH spune că El le va da prepeliţe după apusul soarelui, apoi a doua zi, dimineaţa, a 16-a zi, El le va da mana timp de 6 zile, 16, 17, 18, 19, 21. A doua zi este ziua a saptea de Sabat, şi este ziua 22 a lunii. Dacă în ziua 22 a lunii este a 7-a zi de Sabat, apoi la data de 15 este, de asemenea, a 7-a zi de odihnă, şi de asemenea, 8 şi 29.
    Concluzia logică, mana pune săptămîna de 7 zile , cu 6 zile lucrătoare din care în ziua a șasea cade mană dublu și ziua a șaptea nu cade mana, între 16-22 ale lunii, cu ziua a 22-a sabat, deci și 15 sabat. Aici se vorbește despre ziua pregătirii, nu poate fi confundat sabatul ce urmează acestei zile.
    Să se contrazică Moise ? Doar el este autorul Exodului ca și a Genezei?
    Să fi greșit și Ioan Ioan 19:31 De frică să nu rămână trupurile pe cruce în timpul Sabatului, căci era ziua Pregătirii şi ziua aceea de Sabat era o zi mare, Iudeii au rugat pe Pilat să zdrobească fluierele picioarelor celor răstigniţi şi să fie luaţi de pe cruce…( era zi mare pentrucă era sabatul obișnuit și Azimile ).
    A treia lună consecutivă de sabat în data de 15
    Exodul 19:1 În luna a treia după ieşirea lor din ţara Egiptului, copiii lui Israel au ajuns în ziua aceea în pustia Sinai.2 După ce au plecat de la Refidim, au ajuns în pustia Sinai şi au tăbărât în pustie. Israel a tăbărât acolo, în faţa muntelui.
    Când au ieșit din Egipt? Am precizat la prima lună că în 15, prima zi de azimi, au ieșit din Egipt.
    Numeri 33:3 Au pornit din Ramses în luna întâi, în ziua a cincisprezecea a lunii întâi.
    Timp de trei luni consecutiv a fost un Sabat săptămânal pe ziua de 15 a lunii, ceea ce nu se poate întâmpla cu calendarul gregorian păgân / papal. Calendarul gregorian poate produce un Sabat săptămânal timp de două luni consecutive, dacă februarie apare după prima lună ( și presupunând că 15 februarie doar se întâmplă să fie Sâmbătă ) dar februarie nu a existat acum 4000 de ani.
    Cât despre Noul Testament nu cred că mai e nevoie de scris , e clar că Răstignirea a fost în ziua pregătirii de 14 Nissan, apoi ziua a 7-a cu Isus în mormânt și ziua întâi a înviat. Deci după ziua pregătirii a urmat sabatul săptămânal din 15 Nissan ce a coincis cu Prima zi de Azimi și e pe aceeași dată ca în VT, 15 Nissan. Nu este coincidență, cum cred unii, ci poruncă de la YHWH (Dumnezeu) care a spus: „Exodul 13:9 Să-ţi fie ca un semn pe mână şi ca un semn de aducere aminte pe frunte între ochii tăi, pentru ca legea Domnului să fie totdeauna în gura ta; căci cu mână puternică te-a scos Domnul din Egipt.10 Să ţii porunca aceasta la vremea hotărâtă, din an în an.” Mântuitorul a împlinit porunca aceasta și din an în an în aceeași dată sunt sărbătorile (inclusiv sabatul zilei a șaptea care e sărbătoare H4150 sau moed în Lev23:1-3, ca și celelalte sărbători) stabilite de la Creațiune în gen 1:14 unde aștrii cerești arată sărbătorile sau moed sau H4150.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *